Termometrul arată 41 de grade dimineața, în luna mai, dar maxima atinge 50 de grade. „Noua normalitate”, anunțată de canicula brutală din India și Pakistan

New Delhi, nordul Indiei în general și Pakistanul au fost lovite de un val de căldură brutal începând cu luna martie. Iar cei mai afectați sunt cei nevoiași, care trăiesc în condiții improprii.

Oamenii aflați la cules de legume pe malul râului Yamuna, care traversează capitala indiană, resimt din plin efectele. Și asta pentru că la ora 10.30, termometrul indică deja 41 de grade Celsius.

Veniți din statele Uttar Pradesh, Bihar, Jharkhand sau Rajasthan, acești oameni s-au stabilit cu familiile lor aici. Pe malurile râului, în câmpiile inundabile, locuiesc 9.300 de familii de țărani și agricultori, peste 46.700 de oameni care trăiesc în sărăcie extremă, în colibe de bambus, fără electricitate, fără acces la apă potabilă, fără un drum asfaltat.

O lume aproape invizibilă.

Guvernul din Delhi le distribuie apă potabilă cu cisternele. Și asta pentru că apa extrasă din sol, un lichid de culoare galbenă, conține metale grele și alți poluanți, fiind bună doar pentru spălarea hainelor și pentru irigare.

Valul de căldură le-a afectat producția. În mod normal, acești oameni câștigă 8.000 de rupii (98 de euro) într-o lună bună. Cu prețul sănătății. Bărbații, femeile și copiii suferă de dureri de stomac, vărsături și diaree, dar nu se plâng, fiind aproape surprinși când sunt întrebați despre caniculă.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„Este mult mai cald în acest an. Dar asta nu schimbă nimic pentru noi. Nu avem unde să ne ducem în altă parte. În sat nu este de lucru”, spune un fermier pentru Le Monde.

Colibele în care locuiesc nu au ferestre, doar o ușă. Acoperișul de paie este vag protejat de o folie de plastic.

Duminică, pe 15 mai, capitala indiană cu peste 20 de milioane de locuitori a înregistrat un maxim istoric de 49,2 grade Celsius în cartierele sărace, unde există puțini copaci și o dezvoltare urbană densă.

Un cuptor, practic, pe care populația îl suportă în locuințe complet nepotrivite. În alte părți ale metropolei, temperatura a fost de 46,7 grade. Timp de două luni, aerul a fost cald, uscat și prăfuit.

Noaptea, termometrul nu a coborât sub 31°C.

Cel mai fierbinte loc de pe planetă

Valul de căldură este excepțional pentru că durează deja de multă vreme și pentru că a sosit atât de devreme – pe 11 martie, de obicei o lună temperată, care marchează sfârșitul iernii.

Martie și aprilie 2022 au fost cele mai fierbinți luni înregistrate vreodată în nord-vestul Indiei, de la începutul măsurătorilor oficiale, în urmă cu 122 de ani. Luna mai a continuat cu maxime istorice. Nici luna iunie nu va fi mai bună.

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Meteorologii se așteaptă ca temperaturile extreme să continue până la sosirea musonului, la sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie.

În provincia pakistaneză Sindh, nu departe de granița cu Rajasthan, orașul Jacobabad a atins o temperatură maximă de 51°C pe 15 mai. Pe 19 mai, temperatura era încă de 49 de grade Celsius. În aprilie, provincia pakistaneză Balochistan era cel mai fierbinte loc de pe pământ, cu o temperatură de 50 de grade Celsius.

Livezile din regiune au fost devastate, iar recolta de grâu a fost și ea afectată. Rețeaua electrică a Pakistanului nu a rezistat. Autoritățile au fost nevoite să impună întreruperi de energie electrică de până la 18 ore pe zi.

Ghețarii din Himalaya, afectați de aceste temperaturi extreme, suferă și ei și se topesc într-un ritm accelerat.

Roxy Mathew Koll, climatolog la Institutul Indian de Meteorologie Tropicală din Pune, a spus că acest val de căldură din regiunea indo-pakistaneză este cauzat de condițiile anticiclonice care au redus substanțial precipitațiile.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

„Nord-vestul Indiei s-a confruntat cu un deficit de precipitații de 60-90% între martie și jumătatea lunii mai. Acest lucru a fost însoțit de o coborâre a aerului uscat în regiune, care a suprimat activitatea norilor și a crescut radiația solară, acumulând astfel un exces de căldură”, a explicat acesta.

Koll a explicat că valul de căldură este o consecință directă a încălzirii globale, cauzate de emisiile de carbon.

Potrivit Autorității de gestionare a dezastrelor din India, valurile de căldură sunt tot mai extinse geografic și tot mai frecvente. Numărul mediu de valuri de căldură a crescut de la 9,9 pe an în perioada 1980-1999 la 23,6 în perioada 2000-2019.

O catastrofă economică

Valurile de caniculă vor deveni probabil noua normalitate în această regiune, care este deja supusă unei poluări extreme a aerului în timpul iernii și unde speranța de viață a locuitorilor este redusă cu nouă ani din această cauză, scrie Le Monde.

Un studiu al UK Met Office publicat pe 18 mai estimează că probabilitatea unui val de căldură record în nord-vestul Indiei și Pakistan a crescut de 100 de ori din cauza schimbărilor climatice.

Autorul, Nikos Christidis, a subliniat că probabilitatea unui val de căldură mai fierbinte decât cel din 2010 ar fi, în mod normal, de o dată la 312 ani. Dar din cauza schimbărilor climatice, astfel de valuri de căldură vor apărea probabil o dată la trei ani. Și până la sfârșitul secolului, în fiecare an.

Perioadele de caniculă au fost întotdeauna o caracteristică a climatului regiunii în lunile aprilie și mai, a spus Nikos Christidis, dar studiul a arătat că schimbările climatice intensifică fenomenul.

Canicula are consecințe devastatoare asupra economiei, agriculturii și securității alimentare și afectează și mai mult sistemul climatic, prin creșterea consumului de energie electrică și a utilizării cărbunelui, cel mai mare contributor la încălzirea globală. India obține 70% din energia electrică din cărbune, subcontinentul fiind al treilea mare consumator de cărbune din lume.

În marile orașe aglomerate de mașini, aerul condiționat contribuie semnificativ la încălzirea atmosferei și la crearea de insule de căldură. În New Delhi, 40% din energia electrică este consumată pentru răcire. Și se așteaptă ca și cererea să crească vertiginos în anii următori.

Caniculă și inechități

Aceste valuri de căldură sunt, de asemenea, un accelerator al inegalității, scrie cotidianul francez. În cartierele bogate și pline de verdeață din sudul Delhi, viața rămâne relativ suportabilă. Clădirile cu generatoare asigură o alimentare continuă cu energie electrică și mențin în funcțiune aerul condiționat.

Pe de altă parte, cartierele sărace ating limitele suportabilului, cu întreruperi regulate de energie electrică și fără acces direct la apă potabilă. De fapt, doar 13% din gospodăriile indiene au aparate de aer condiționat.

Pentru cei care lucrează în aer liber (82% din forța de muncă lucrează în sectorul informal și își câștigă existența în aer liber), valul de căldură înseamnă pierderi de venit și probleme de sănătate.

Este puțin probabil ca numărul real al victimelor căldurii extreme să fie cunoscut. La nivel național, guvernul indian nu recunoaște valurile de căldură ca fiind o potențială amenințare la adresa vieții umane.

Iar legea privind gestionarea dezastrelor nu include decesele cauzate de valurile de căldură pe lista dezastrelor naturale.

În plus, în New Delhi, nivelul istoric scăzut al Yamunei începe să îngrijoreze autoritățile. Capitala este dependentă în proporție de 70% de acest râu pentru a-și satisface nevoia de apă.

O speranță? Furtunile așteptate din 21 mai, care ar putea aduce o pauză de la valul de caniculă.

Urmărește-ne pe Google News