8 comentariiBărbatul a cerut azil „în Norvegia pe 23 iunie 2011, în Suedia pe 28 septembrie 2012, în Italia pe 24 aprilie 2014”, potrivit autorităților belgiene.
În noiembrie 2019, bărbatul a depus o cerere de azil în Belgia, explicând atunci serviciilor de imigrare că a venit în ţară de patru ani şi s-a căsătorit cu o belgiancă. Cererea i-a fost respinsă în octombrie 2020, dar a rămas ilegal pe teritoriul Belgiei și locuia în districtul Schaerbeek din Bruxelles.
„Teroristul a solicitat azil în patru ţări europene diferite şi de fiecare dată a fost respins pentru că nu era eligibil pentru protecţie”, a declarat secretara de stat belgiană pentru azil şi migraţie Nicole de Moor omologilor săi din UE, în marja unei reuniuni la Luxemburg.
În acest context, Moor a făcut apel la o „abordare europeană mai fermă pentru a stabili o politică de expulzare mai fermă”.
Cine este teroristul care a ucis doi suedezi la Bruxelles
Luni seară, două persoane de naționalitate suedeză au fost ucise de Abdesalem Lassoued, în vârstă de 45 de ani, care a deschis focul în centrul Bruxelles înainte de meciul de fotbal dintre Belgia și Suedia. El a tras cu o armă automată, apoi s-a urcat pe un scuter și a fugit de la fața locului. După atac, el s-a filmat și a postat pe Facebook imaginile în care spune că atacul a fost comis în numele Statului Islamic.
La 12 ore de la atac, marți dimineață, bărbatul a fost împușcat mortal de poliție într-o cafenea din cartierul Schaerbeek din Bruxelles.
Lassoued nu a fost în atenția autorităților belgiene timp de trei ani, dar era cunoscut poliției pentru infracțiuni grave, precum trafic de persoane, rezidența ilegală și subminarea securității statului, potrivit BFMTV.
În Suedia, Lassoued a ispăşit o pedeapsă cu închisoarea în anii 2012-2014. La finalul detenţiei, a plecat în Norvegia, unde a fost înregistrată prima sa cerere de azil, după care şi-a încercat norocul în Italia.
Profilul său „radicalizat” a fost semnalat de „un serviciu de poliţie străin” în iulie 2016, a menţionat fără alte precizări ministrul belgian al justiţiei, Vincent Van Quickenborne.
Solicitarea sa de azil depusă în Belgia a fost refuzată „din motive tehnice”, a afirmat de Moor în faţa deputaţilor belgieni. Bărbatul nu s-a prezentat însă pentru interviu la serviciile de imigrare de la Bruxelles, iar pe 4 martie 2021 a fost emis pe numele său un ordin de părăsire a teritoriului, care nu a fost însă executat.