a. “Vă place Brahms?”.
b. “Pe aripile vântului”.
c. “Poştaşul sună întotdeauna de două ori”.
2. Cât trebuie să stea la cuptor un cozonac?
a. “O sun pe mama, ea le ştie pe toate”.
b. “Trimit sms-uri şi prima care mă ajută cu un răspuns e invitata mea la degustare”.
c. “Aflu de pe Google”.
3. Ce poţi vorbi jumătate de oră la telefon?
a. Vrute şi nevrute.
b. Despre ultimele haine pe care ţi le-ai cumpărat.
c. Despre o afacere pe care vrei să o pui pe picioare.
4. Îţi plăteşti facturile şi coada e mai mare decât ţi-ai imaginat. Ce faci?
a. O suni pe mama, şi-aşa nu ai mai sunat-o de mult.
b. Îţi suni prietena cea mai bună, ca să vezi ce mai e nou în viaţa ei.
c. Suni la serviciu, ca să anunţi că întârzii.
5. Cum ţi-ai defini telefonul într-un cuvânt?
a. Încredere.
b. Intensitate.
c. Necesitate.
Majoritatea a: Judeci lucrurile după sentimente
Orice decizie pe care o iei este dirijată, în cazul tău, de vocea inimii. Îţi plac întâlnirile cu prietenii dragi, mesele în familie, vacanţele cât mai departe de casă. Nu poţi trăi singur(ă), nu ai acest exerciţiu. Ai da orice să ai mereu lângă tine un suflet cald. Pe locul întâi în viaţa ta se află, cu certitudine, familia. Şi când nu te afli lângă ea, te foloseşti de telefon cât poţi de mult. Chiar şi pentru a spune lucruri banale!
Majoritatea b: Eşti o victimă a modei
Oraşul, cu străduţele şi magazinele lui, e marea ta “locuinţă”. Casa propriu-zisă este un loc în care te odihneşti şi-atât. De aceea, nu vei investi niciodată prea mult într-un apartament. Însă când vine vorba de haine, genţi, pantofi… dulapul nu e niciodată suficient de încăpător! Eşti permanent la curent cu noutăţile, cu tendinţele. De câte ori nu ai fost sunat(ă) şi întrebat(ă): “Am o rochie până la genunchi. Cu ce să mă încalţ?”.
Majoritatea c: Dependent(ă) de muncă
Dacă ar fi să alegi între viaţa profesională şi viaţa personală, nu ai ezita să răspunzi: “Mai întâi, cariera! Pentru ce am învăţat atât?!” Marele tău atu este calmul de care dai dovată în situaţiile cele mai tensionate. Experienţa muncii te-a călit. Anormale ţi se par situaţiile în care nu se întâmplă nimic, în care totul merge ca pe roate. Eşti pregătit(ă) permanent pentru neprevăzut.