ComenteazăÎn paralel cu testarea pentru COVID prin care
se încearcă determinarea numărului real de infectări – care, susțin oameni de
știință din toată lumea, ar fi mai mare decât raportarea oficială, de 3 milioane
la nivel mondial -, este făcută și o testare non-invazivă, a reziduurilor din
sistemul de canalizare.
Urmele de material genetic (ARN) prezente în materiile fecale ar urma să arate cât de multe persoane au fost infectate cu SARS-COV-2, dar nu au prezentat simptome, sistemul lor imunitar incapacitând virusul.
Determinarea este importantă, pentru că
asimptomaticii, deși nu au manifestat boala, au răspândit-o în familii și
comunități.
În New Castle County, Delaware (SUA), Biobot – un start-up al MIT (Massachusetts Institute of Technology), care analizează apa reziduală din 30 de state americane – a estimat, după un test-pilot derulat pe o perioadă scurtă, de 24 de ore, 15.200 de cazuri de COVID-19. Oficial, la nivelul întregului stat Delaware, nu doar în New Castle County, sunt 4.034 de cazuri.
Ne apropiem de numărul adevărat de infectări. Acum încercăm să identificăm focarele.
Matt Meyer, reprezentantul guvernamental din New Castle County, pentru CNN:
În Syracuse, patru profesori de la două universități americane au alcătuit un grup de lucru și efectuează teste pe apa reziduală din Onondaga County – un comitat din statul New York.
Ei folosesc o centrifugă pentru a izola coronavirusul și cred că aceasta este metoda ideală pentru a determina riscul apariției unui focar comunitar.
David Larsen, coordonatorul studiului, profesor de sănătate publică la Syracuse University, a apelat la această metodă după ce a văzut rezultatele unui test similar efectuat în Olanda.
Echipa sa e formată din Teng Zeng, coleg cu el la Syracuse University, departamentul de inginerie, Frank Middleton, profesor la SUNY (State University of New York) Upstate Medical University, și Hyatt Green, microbiolog la SUNY College of Environmental Science and Forestry.
Prof. Larsen și colegul lui au colectat
mostrele și le-au trimis specialiștilor de la SUNY.
Prof. Frank Middleton spune că procesul de
izolare a noului coronavirus din apa reziduală presupune aderarea urmelor ARN
ale COVID-19 la polietilenglicol, un polimer care distruge orice particule
virale rămase active ale virusului și se concentrează apoi într-o granulă.
Această granulă este testată apoi folosind
tehnologia PCR, aceeași folosită și pentru testele COVID-19.
Echipa de cercetători de la cele trei universități au același scop ca autoritățile din New Castle: detectarea zonelor unde ar putea apărea focare de COVI-19.
Unde mai sunt făcute teste pe apa de canal
Nu doar în America sunt efectuate analize ale
apelor reziduale pentru a fi determinată adevărata amploare a pandemiei de
COVID-19.
La începutul lunii aprilie, publicația Nature scria că peste o duzină de echipe de cercetători din tot atâtea state ale lumii derulează teste pentru depistarea urmelor de virus în canalizare, cu rezultate promițătoare obținute în Olanda, Suedia și SUA.
Institutul de Sănătate Publică și Mediu din
Olanda declara, într-un comunicat emis în martie, că în apa reziduală au fost
detectate urme de COVID la 4 zile de la primul caz confirmat pe teritoriul
țării.
Olanda a folosit testarea apelor reziduale, în
trecut, și pentru detectarea virusurilor care provoacă poliomielită și rujeolă.
Și Institutul de Sănătate din Italia a declarat, săptămâna trecută, că urme de ARN ale noului coronavirus au fost detectate în apa de canal din Milano și Roma.
Același lucru s-a petrecut și în Australia.
Încercăm nu doar să determinăm zonele cele mai afectate de COVID-19, ci și să aproximăm numărul persoanelor infectate. E o procedură mai ușoară și mai puțin costisitoare decât testarea individuală.
Oficial australian:
Și Noua Zeelandă, prima țară care a anunțat “eliminarea virusului”, testează apele reziduale, “pentru a vedea care este tiparul transmisiei comunitare”.