Cuprins:
Modificările biomarkerilor, un semnal de alarmă
Datele preliminare, prezentate luni la întâlnirea anuală a Academiei Americane de Neurologie din San Diego, au analizat biomarkerii a 54 de participanți la un studiu de neurologie preventivă în curs de desfășurare numit Studiul Biorepository pentru Boli Neurodegenerative, sau BioRAND.
„Domeniul utilizează în principal diverși biomarkeri pentru a determina dacă aveți demență sau nu”, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Kellyann Niotis, un neurolog care cercetează reducerea riscului pentru bolile Alzheimer și Parkinson la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida.
„Nimeni nu analizează cu adevărat modificările acestor biomarkeri ca măsuri de rezultat, ca modalitate de urmărire a progresului în călătoria unei persoane pentru a-și îmbunătăți creierul”, a spus Niotis. „Credem că acești biomarkeri pot arăta cum progresia bolii este modificată biologic de acțiunile unei persoane”.
Care sunt cele mai exacte teste
Testele de sânge pentru Alzheimer sunt cheia pentru prevenirea pe scară largă a demenței, spun experții. Dacă oamenii pot fi diagnosticați în cabinetul medicului lor, ei pot trece mai repede la îngrijirea preventivă și pot pune în aplicare modificări ale stilului de viață menite să încetinească progresia bolii lor.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_8bd18113bbec348e0149abc1b2d6e926.jpg)
Problema, a declarat autorul principal al studiului, Dr. Richard Isaacson, este variabilitatea modului în care aceste noi teste ale biomarkerilor din sânge funcționează pentru a prezice sau a urmări evoluția bolii.
„Există un mic secret murdar în comunitatea de testare a sângelui Alzheimer, unde sunt lansate atât de multe platforme de testare, companii biotehnologice și o avalanșă de noi teste de sânge”, a spus Isaacson, «dar nu este clar care dintre aceste teste sunt cele mai exacte pentru a urmări progresia și a evalua răspunsul la terapii pentru a încetini progresia spre demență».
Un test de referință
Pentru a aborda această lacună, echipa de cercetare a lui Isaacson și colaboratorii din Statele Unite și Canada și-au propus să evalueze și, în cele din urmă, să compare utilizarea clinică a ceea ce neurologul a declarat că, în opinia sa, va deveni într-o zi „testul de colesterol pentru creier”.
„Într-un viitor nu foarte îndepărtat, persoanele cu vârste de 30, 40, 50, 60 de ani și mai mult vor beneficia de un test de referință pentru a evalua riscul și a ajuta la urmărirea progresului în timp – similar cu modul în care testele tradiționale de colesterol sunt utilizate în prezent”, a declarat Isaacson, fondator al uneia dintre primele clinici de prevenire a Alzheimer din Statele Unite.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5242f49eb80cee769f793f139caa5309.jpg)
Ce se măsoară în prezent
Măsurarea nivelurilor de amiloid și tau este esențială pentru înțelegerea și diagnosticarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență.
Plăcile amiloide joacă un rol-cheie în dezvoltarea bolii Alzheimer, atunci când mici grupuri se adună la sinapsele din creier și interferează cu capacitatea celulelor nervoase de a comunica.
Se crede că astfel de plăci declanșează modificări ale proteinelor tau, care se transformă în încurcături în părți ale creierului care controlează memoria.
Împletiturile Tau sunt, de asemenea, implicate în alte boli neurologice, cum ar fi demența lobului frontal sau FTD și demența cu corpi Lewy, în care aglomerările anormale ale unei proteine numite alfa-sinucleină se acumulează în neuronii creierului.
Biomarkerul plasmatic tau fosforilat 217, sau p-tau217 pe scurt, este un concurent de top în diagnosticarea tulburării cognitive ușoare și a bolii Alzheimer în stadiu incipient. Vărul său, p-tau 181, este, de asemenea, un indicator util.
P-tau 217 este un „marker frumos pentru Alzheimer”, a declarat Dr. Maria Carrillo, director științific al Asociației Alzheimer, pentru CNN într-un interviu anterior.
„Nu măsurați cu adevărat amiloidul, dar testul vă spune că este acolo, iar acest lucru a fost susținut cu scanări PET (tomografie cu emisie de pozitroni)obiective care pot vedea amiloidul în creier”, a spus Carrillo. „… Dacă aveți tau ridicat în creier, totuși, atunci știm că este un semn al unui alt tip de demență”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_28e851f9087c73950b5ffc8c1cad1786.jpg)
Abordare individualizată
Un alt test biomarker este scanarea raportului amiloid 42/40, care măsoară două tipuri de proteine amiloide, un alt biomarker cheie al bolii Alzheimer.
Uneori, astfel de teste funcționează cel mai bine atunci când sunt utilizate împreună.
Într-un studiu anterior, o combinație de teste amiloid și p-tau 217, numită scor de probabilitate amiloid, a arătat o rată de acuratețe de 90% în a determina dacă pierderea de memorie se datorează bolii Alzheimer.
Proteina acidă fibrilară glială, sau GFAP, și lanțul ușor al neurofilamentelor, sau NfL, care indică inflamația și degradarea degenerativă a creierului, sunt, de asemenea, utile în urmărirea progresiei bolii Alzheimer. Alte zeci de biomarkeri sunt în curs de testare în laboratoare din întreaga lume.
125 de markeri sunt studiați
Echipa lui Isaacson de la Institutul pentru Boli Neurodegenerative studiază mai mult de 125 de markeri individuali dintr-o varietate de teste comerciale și bazate pe cercetare, dintre care unele ar putea fi disponibile în curând într-un cadru clinic.
De ce studiază atât de multe? Deoarece medicina personalizată ar putea cere acest lucru, a spus Niotis.
„Bolile neurodegenerative se prezintă atât de diferit la diferite persoane”, a spus ea. „Este posibil să avem nevoie de o abordare foarte nuanțată și individualizată în practica clinică pentru a monitoriza eficacitatea a ceea ce facem pentru un anumit pacient.”
Reducerea riscului, cea mai mare realizare
Studiul de neurologie preventivă în curs de desfășurare numit BioRAND a raportat 71 de participanți, biomarkerii fiind analizați pe 54 de persoane. Celelalte 17 persoane au servit drept grup de control.
Grupul de 54 a primit o serie de recomandări personalizate privind stilul de viață, menite să le îmbunătățească creierul. Astfel de intervenții s-au dovedit în cercetările anterioare a îmbunătăți memoria și abilitățile de gândire cu cinci puncte la un test cognitiv pentru persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară.
Recomandările pun accentul pe controlul tensiunii arteriale, dietă, exerciții fizice, reducerea stresului, igiena somnului și controlul greutății, precum și pe abordarea dezechilibrelor metabolice, hormonale și nutritive. Medicamentele, vitaminele și suplimentele sunt adaptate la nevoile unice ale fiecărei persoane.
Similar unui studiu din 2019 condus de Isaacson și Niotis, persoanele care au îndeplinit cel puțin 60 % din recomandările privind stilul de viață au fost considerate cu grad ridicat de conformitate, în timp ce cele care au pus în aplicare mai puțin de 60 % au fost cu grad scăzut de conformitate. Analizele de sânge periodice au urmărit progresul în diferiți biomarkeri cerebrali.
Rezultatul? Cu cât oamenii depun mai multă muncă pentru schimbare, cu atât creierul lor este mai bun. Uitați-vă doar la Penny Ashford.
„Analizele mele de sânge erau groaznice; obiceiurile mele alimentare erau groaznice. Nu făceam mișcare, așa că tonusul meu muscular era foarte slab – nu aveam mușchi în fund sau pe coapse”, a declarat Ashford, una dintre participantele la studiu.
„Am primit prelegerea vieții mele”, a spus ea. „Mi-au spus: „Fereastra ta se închide, semnele tale sunt atât de proaste. Ori faci asta, ori ești terminată”.
Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”!
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_0a57538be331f9aaa4c4687e3a0f6a12.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_52b74f1690c81a5e373b184c4010252a.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_c112968f1547e1c2b5b6613523d6269b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_504ee18886cbbd6c02ec6c5c54a67344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_3b2ddd42d866d833a6e31317846d6641.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d9ee6ffe56ca1958bfc6a96fcdfb41fc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_09c056bac9d9354a185aa634755cc66c.jpg)