Ei au evaluat la 515 miliarde de lei la nivelul lui 1941 Tezaurul de la Moscova, ceea ce înseamnă 10 miliarde de dolari azi, aproximativ 10% din datoria externă a României.

Actualizarea valorii tezaurului la 10 miliarde de dolari în funcție de evaluarea din 1941 este, desigur, supusă relativului, pentru că în patrimoniul românesc sechestrat la Moscova sunt și tablouri sau lucruri fie greu de estimat, fie inestimabile.

de Justin Gafiuc (Brașov)
Libertatea a făcut ieri public dosarul integral „Moscova 2”, care conţine inventarul făcut de statul român, la cererea lui Ion Antonescu, pentru a evalua Tezaurul României, sechestrat la Moscova.

Cele 287 de pagini de mare interes istoric, certificate ca autentice, arată cum gândeau capii ţării din 1941 posibilitatea recuperării patrimoniului.

Unele dintre pasajele cu greutate apar de-a lungul a 11 pagini, într-un raport detaliat al guvernatorului băncii de la acel moment, Alexandru Ottulescu, adresat mareşalului Ion Antonescu. Iată câteva lucruri inedite:

1. Raportul lui Ottulescu e datat 12 noiembrie 1941 şi cuprinde inventarul complet al valorilor expediate la Moscova în cursul celor două transporturi din anii 1916 şi 1917. Până azi, nu se ştia că un asemenea document există.

2. Suma totală evocată: 8.416.417.177,93 de lei aur, echivalentul a 515.842.208.835,33 de lei la nivelul anului 1941.

3. Ca să actualizăm suma, să pornim de la faptul că în 1941, 1 dolar american era cotat la 966 de lei româneşti. Cu alte cuvinte, tezaurul valora 533 de milioane de dolari, la cotaţia din 1941. Dolarul însuşi s-a devalorizat de atunci, astfel încât cele 533 de milioane de dolari în 1941 înseamnă aproximativ 10 de miliarde de dolari azi!

Actualizarea la 10 miliarde de dolari pentru Tezaurul României de la Moscova se referă mai degrabă la aur și la valorile nominale și, chiar și așa, ea poate fi, bineînțeles, amendată. În schimb, prețul actual al operelor de artă este mult mai greu de estimat, pentru că valoarea lor a crescut diferit de cea a cursurilor de schimb.

4. 7 milioane lei aur reprezintă bijuteriile reginei Maria, peste 314 milioane lei aur însemna stocul metalic de aur al BNR şi 6,5 miliarde erau lucruri private (numerar, bijuterii, tablouri, depozite).

5. Actul aminteşte şi despre prima tranşă de restituiri din iunie 1935: „17 vagoane care cuprindeau 1.436 lăzi în greutate de 127.584 kgr. Toate lăzile primite erau violate şi răvăşite. În general, s-au restituit obiecte fără valoare”.

6. De altfel, numeroase corespondenţe între BNR şi bănci private sau ministere vorbesc în aceiaşi termeni despre returnarea din 35, detalii cunoscute, de altfel, din „Tezaurul de la Moscova 1”, dar reconfirmate acum.

7. Printre obiectele reclamate ca absente la vremea respectivă de Academia Română: manuscrise din anii 1700, hrisoave şi zapisuri domneşti de pe la 1600, cărţi româneşti vechi încă din 1512, piese de argint de la domnii Ţării Româneşti şi ai Moldovei ori obiecte de muzeu, precum inelul de logodnă al domnitorului Grigore Ghica sau două inele de aur de la Bogdan Petriceicu Hasdeu.

8. Şi Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni, actualul CEC, îşi prezenta „Situaţia tezaurului evacuat la Moscova”: valori de 6,5 miliarde de lei transportate în 1.635 de lăzi.

9. O altă precizare referitoare la momentul restituirii scandaloase din 1935: „Din toate casetele, gropurile şi plicurile cu obiecte preţioase ca giuvaercale, monede de aur, argint, bilete de bancă etc. nu s-a găsit nimic”!

În plus, câteva precizări semnificative vin dintr-un referat întocmit în octombrie 1941 de Mihail Romaşcanu, funcţionar superior al BNR şi un specialist în materie de tezaur:

„După ce tezaurul a fost transportat la Moscova, evenimentele din Rusia s-au desfăşurat cu o iuţeală uimitoare, până când bolşevicii au cucerit puterea. Situaţiunea aceasta a determinat pe bolşevici să sechestreze tezaurul român”.

„Aurul românesc a fost întrebuinţat de bolşevici pentru plata cumpărăturilor făcute în străinătate”.

Citeşte şi:

EXCLUSIV | Descoperire istorică! Un braşovean şi un iranian au găsit, ascuns într-un dulap de epocă şi neatins de 80 de ani, dosarul pe care Antonescu l-a trimis cu armata la Moscova ca să revendice tezaurul României!

„Dosarul Moscova 2” este numele pe care BNR l-a dat documentelor de la Braşov. Bucătarul Attila Szocs, un maghiar din Braşov, şi iranianul Rezaei Kejani Davood au făcut o descoperire care reaprinde o veche dispută istorică şi de patrimoniu

Ce se află în Tezaurul României evacuat la Moscova în Primul Război Mondial

Libertatea face public integral dosarul „Moscova 2”, despre Tezaurul României sechestrat de Rusia! Sunt 287 de pagini de mare interes istoric, certificate ca autentice

BNR, despre „Dosarul Moscova 2”: „Documentul are valoare istorică şi completează materialele deja existente în arhiva BNR”

 
 

Google News Urmărește-ne pe Google News