Pentru clasamentul realizat, publicația financiară a adunat date privind cinci indicatori:

  1. Produsul Intern Brut (PIB)
  2. veniturile gospodăriilor
  3. performanța bursei
  4. cheltuielile de capital
  5. îndatorarea guvernamentală.

Au fost analizate 23 dintre cele mai bogate țări din lume, din cele 38 care sunt membre ale Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD).

Au fost comparate rezultatele înregistrate la finalul trimestrului trei din 2021 cu cele obținute în trimestrul patru al lui 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19.

Statele nordice domină clasamentul

Statele nordice domină topul, care este condus de Danemarca, în vreme ce Suedia se află pe locul al treilea, iar Norvegia, pe patru.

Locul al doilea este ocupat de Slovenia.

Top zece este completat de către Chile (5), Irlanda și Polonia (ambele pe 6), Olanda (8), Statele Unite ale Americii (9) și Australia și Canada (ambele pe 10).

România nu apare în clasament, deoarece țara noastră nu este membră OECD.

Dintre vecinii României apar Polonia (6), Ungaria (13) și Grecia (14).

Clasamentul economiilor în funcție de efectele pandemiei | Sursa: The Economist

Țările mari din Europa s-au descurcat mai greu

The Economist notează că multe state europene mari, precum Marea Britanie (22), Germania (20) și Italia (15) s-au descurcat mai slab decât statele nordice și Statele Unite, în vreme ce Spania (23) a avut cea mai slabă performanță.

Ce arată indicatorii selectați

Comparația Produsului Intern Brut (PIB) cu finalul anului 2019, cel dinaintea pandemiei, arată sănătatea economiei, notează publicația financiară.

Anumite țări au părut vulnerabile la interdicțiile de călătorie și au înregistrat un colaps în domeniul serviciilor, în particular cele din sudul Europei, care se bazează masiv pe turism.

Altele, precum Belgia și Marea Britanie, au avut niveluri ridicate de infecții cu noul coronavirus și morți, ceea ce a limitat consumul.

Cât de bine le-a mers familiilor

Schimbările în veniturile gospodăriilor oferă date despre cât de bine le-a mers familiilor. Acestea includ atât câștigurile din salarii, cât și banii acordați de guvernele lumii în cadrul programelor de stimulare.

În anumite țări, în special cele unde impactul virusului a fost relativ slab, piața muncii nu a suferit foarte mult, ceea ce a permis oamenilor să lucreze în continuare. Spre exemplu, rata șomajului aproape că nu s-a schimbat în Japonia.

Anumite guverne au compensat pierderile de joburi prin acordarea de mari sume de bani oamenilor. Aceasta a fost strategia Statelor Unite: deși șomajul a crescut pe măsură ce economia a fost închisă, gospodăriile au primit peste 2.000 de miliarde de dolari ca transferuri de la stat în 2020 și 2021. Canada a luat măsuri similare.

Alte state, precum țările baltice, s-au concentrat pe protejarea firmelor sau pe extinderea capacității sistemului sanitar, conform sursei citate.

Austria și Spania au părut că nu au păstrat nici locurile de muncă, nici nu au compensat pierderile. În ambele state veniturile gospodăriilor sunt în continuare cu 6% sub nivelurile pre-pandemice, mai arată The Economist.

Bursele indică starea de sănătate a economiilor

În privința companiilor, performanțele burselor sunt cele care dau indicii despre starea lor de sănătate. Astfel, Bursa de la Londra este cu puțin sub nivelul de dinaintea pandemiei, o reflexie a incertitudinilor cauzate de Brexit, spune sursa citată.

Mai mult, Marea Britanie include mai puține companii din sectoarele de creștere, care au beneficiat de adaptarea rapidă a tehnologiei, adusă de pandemie, și de ratele reduse ale dobânzilor.

Statele Unite, care au mult mai multe astfel de companii, au consemnat creșteri ale burselor. Acestea au crescut și în statele nordice, dar nu datorită companiilor IT: în Danemarca, trei din primele zece companii după valoarea bursieră sunt din domeniul sanitar.

Investițiile prefațează viitorul

Cheltuielile de capital, al patrulea indicator folosit de The Economist, reprezintă de fapt investițiile. Anumite țări se află în mijlocul unui boom: în SUA, de exemplu, antreprenorii au văzut oportunitățile create de pandemie, iar companiile cheltuie mult pe tehnologii care să facă munca de acasă mai eficientă.

În luna octombrie, banca americană Goldman Sachs a estimat că cele mai mari 500 de companii de pe bursele americane vor cheltui cu 18% mai mult pentru cercetare și dezvoltare în 2022 decât cheltuiau în 2019.

În alte locuri însă investițiile sunt mai calme: Norvegia, de exemplu, a operat reduceri ale cheltuielilor în sectorul de petrol și gaze.

De ce e important ca statele să nu facă datorii mari

În fine, ultimul indicator îl reprezintă îndatorarea publică. O creștere mare a datoriei guvernamentale este mai rea decât una mică, deoarece indică potențiale creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli în viitor.

Datele arată că nu toate statele au acumulat datorii enorme în pandemie, chiar dacă SUA, Canada și Marea Britanie au făcut acest lucru.

Datoria publică a Suediei a crescut cu doar șase puncte procentuale din PIB. Publicația scrie că acest lucru ar putea fi explicat prin faptului că țara a evitat lockdown-urile stricte, ceea ce a necesitat mai puțin sprijin fiscal din partea statului.

Omicron nu va perturba prea mult economia

Răspândirea variantei Omicron va mai reduce din creșterea economică la începutul anului 2022. Dar revenirea economică cel mai probabil va continua, mai precizează publicația.

OECD se așteaptă ca unele dintre țările cu cele mai slabe performanțe să înceapă să prindă din urmă restul statelor: Italia este prognozată să crească cu 4,6% în 2022, peste media de 3,9% de la nivelul OECD.

Disparitățile vor rămâne

Însă statele codașe au un drum lung de parcurs. La final de 2022, OECD se așteaptă ca economiile celor trei state din top să fie cu 5% peste nivelul de dinainte de pandemie.

În contrapartidă, ultimele trei din top vor fi avut doar cu 1% peste nivelul de dinainte de pandemie. Cu alte cuvinte, efectele neuniforme ale pandemiei vor dăinui.

Urmărește-ne pe Google News