Ancheta The Guardian se bazează pe o documentație internă extinsă care arată modul în care Facebook a gestionat mai mult de 30 de cazuri în 25 de țări de comportament manipulator politic care a fost detectat proactiv de personalul companiei.

Facebook a permis abuzuri majore ale platformei sale în țări sărace, mici și non-occidentale pentru a acorda prioritate abuzurilor de rețea care atrag imediat atenția presei sau care afectează SUA și alte țări bogate.

Compania a acționat rapid pentru a aborda manipularea politică ce afectează țări precum SUA, Taiwan, Coreea de Sud și Polonia, în timp ce a reacționat lent sau deloc în cazurile din Afganistan, Irak, Mongolia, Mexic și o mare parte din America Latină.

„Se face mult rău pe Facebook fără vreun răspuns, deoarece nu este considerat un risc suficient de imagine pentru Facebook”, a spus Sophie Zhang, fost cercetător la Facebook, care a lucrat în cadrul organizației de „integritate” a companiei pentru a combate comportamentul neautentic. „Costul nu este suportat de Facebook. Este suportat de lumea largă în ansamblu”.

Facebook s-a angajat să combată manipularea politică susținută de actori statali pe platformă după scandalul alegerilor din 2016 din SUA, când hackeri susținuți de Rusia au folosit conturi Facebook neautentice pentru a manipula și a diviza alegătorii americani.

Însă compania nu a reușit în mod repetat să ia măsuri în timp util atunci când i s-au prezentat dovezi ale manipulării și abuzului de instrumente de către liderii politici din întreaga lume, subliniază ancheta The Guardian.

Facebook a concediat-o pe Sophie Zhang pentru performanțe slabe în septembrie 2020. În ultima zi, ea a publicat o notă de rămas-bun de 7.800 de cuvinte în care descrie modul în care „a găsit multiple încercări flagrante ale guvernelor naționale străine de a abuza de platformă pe scară largă pentru a induce în eroare propriii cetățeni”.

„Facebook nu are o dorință puternică pentru a face față acestui lucru, cu excepția fricii că cineva ar putea să scape informația public și să producă un mare scandal, ceea ce fac eu acum”, a spus Zhang pentru The Guardian. „Întregul mecanism al activității neautentice nu este de găsit. Nu poți repara ceva decât dacă știi că există.”

Liz Bourgeois, un purtător de cuvânt al Facebook, a respins acuzațiile făcute de fosta angajată. „Nu suntem de acord cu caracterizarea făcută de Zhang priorităților noastre și eforturilor de eliminare a abuzurilor de pe platforma noastră”.

„Mergem agresiv după abuzuri în întreaga lume și avem echipe specializate axate pe această muncă. Drept urmare, am eliminat peste 100 de rețele de comportament neautentic coordonat. Aproximativ jumătate dintre acestea erau rețele interne care operau în țări din întreaga lume, inclusiv în cele din America Latină, Orientul Mijlociu și Africa de Nord și din regiunea Asia-Pacific. Prioritatea noastră este combaterea comportamentului neautentic coordonat. De asemenea, abordăm problemele legate de spam și de conturi false. Investigăm fiecare problemă înainte de a lua măsuri sau de a face reclamații publice cu privire la acestea”, s-a apărat Facebook.

Cum funcționează breșa

Cu 2,8 miliarde de utilizatori, Facebook joacă un rol dominant în discursul politic al aproape tuturor țărilor din lume. Dar algoritmii și caracteristicile platformei pot fi manipulate pentru a denatura dezbaterile politice.

O modalitate de a face acest lucru este prin crearea de „engagement” fals – aprecieri, comentarii, distribuiri și reacții – folosind conturi Facebook neautentice sau compromise. În plus față de modelarea percepției publice asupra popularității unui lider politic, implicarea falsă poate afecta algoritmul de flux de știri al Facebook. Manipularea cu succes a algoritmului poate face diferența între a ajunge la un public de milioane sau a scrie mesaje pe care nu le citește nimeni.

Zhang a fost angajată de Facebook în ianuarie 2018 pentru a lucra în echipa dedicată eradicării de „engagement” fals. Ea a constatat că marea majoritate a acestora au apărut pe postări ale unor persoane fizice, companii sau mărci, dar că a fost folosit și în ceea ce Facebook numea ținte „civice” – adică politice.

Cel mai flagrant exemplu a fost Juan Orlando Hernández, președintele statului Honduras, care, în august 2018, a primit 90% din reacții prin conturi false. În august 2018, Zhang a descoperit dovezi că personalul lui Hernández a fost direct implicat în campania de creștere a conținutului de pe pagina sa cu sute de mii de aprecieri false.

Unul dintre administratorii paginii de Facebook oficiale a lui Hernández administra, de asemenea, sute de alte pagini care au fost create pentru a semăna cu profilurile utilizatorilor. Personalul a folosit paginile false pentru a da like-uri false postărilor lui Hernández.

Această metodă, pe care Zhang o numește „abuz de pagină”, a fost posibilă printr-o lacună în politicile Facebook. Compania solicită ca toate conturile de utilizator să fie autentice și împiedică utilizatorii să aibă mai multe, dar nu are reguli comparabile pentru ceea ce numesc Pages. Astfel prin această opțiune, utilizatorul poate efectua cam aceleași angajamente pe care le pot face și conturile, inclusiv aprecierea, distribuirea și comentarea.

Lacuna a rămas deschisă din cauza lipsei de implicare a companiei și se pare că în prezent este folosită de partidul de guvernământ din Azerbaidjan pentru a lăsa milioane de comentarii hărțuitoare pe paginile de Facebook ale presei independente și ale politicienilor din opoziția azeră.

Dublu-standard

Facebook a eliminat rețeaua din Honduras după aproape un an și a avut nevoie de 14 luni pentru a elimina campania organizată din Azerbaidjan. În ambele cazuri, Facebook a permis ulterior revenirea paginilor false pentru continuarea abuzului.

Facebook spune că folosește metode de detectare manuale și automate pentru a monitoriza astfel de cazuri și că elimină „continuu” conturile și paginile conectate la rețelele eliminate anterior.

Întârzierile îndelungate au fost în mare parte rezultatul sistemului prioritar Facebook pentru protejarea discursului politic și a alegerilor.

În unele dintre cazurile pe care Zhang le-a descoperit, inclusiv în Coreea de Sud, Taiwan, Ucraina, Italia și Polonia, Facebook a luat măsuri rapide, rezultând în investigații ale personalului din serviciile de informații despre amenințări și, în majoritatea cazurilor, înlăturarea conturilor neautentice.

În alte cazuri, Facebook a întârziat să ia măsuri luni de zile. Când Zhang a descoperit o rețea de conturi false care creează un angajament fals de calitate scăzută pentru politicieni din Filipine în octombrie 2019, Facebook a lăsat-o să dispară. Însă, când o mică subsidiară a acelei rețele a început să creeze o cantitate nesemnificativă de angajament fals pe pagina lui Donald Trump în februarie 2020, compania s-a mișcat rapid pentru a o elimina.

Iar în alte cazuri din state precum Albania, Bolivia, Tunisia, Mongolia sau Irak, Facebook nici nu a luat măsuri, potrivit dezvăluirilor lui Zhang.

 
 

Urmărește-ne pe Google News