ComenteazăÎn timp ce privilegiații au avut oportunitatea de a lucra de acasă, cei mai puțin norocoși au fost nevoiți să-și privească slujbele dispărând, odată cu închiderea restaurantelor și impunerea restricțiilor de circulație. Mulți dintre ei nu vor să se întoarcă la vechile locuri de muncă, fără o îmbunătățire a acestora, scrie economistul Paul Krugman.
Cuprins:
După un an și jumătate de muncă de acasă, mulți nu vor să se întoarcă la stresul deplasării și la timpul pierdut pe drum pentru a ajunge la locul de muncă. În plus, unii dintre cei care au rămas șomeri au realizat cât de nefericiți erau: aveau salarii mici și condiții de muncă precare, argumentează Krugman în editorialul său.
Mai multe locuri de muncă, mai mulți șomeri
„În acest moment, pare clar că se întâmplă ceva cu adevărat. Puteți vedea acest lucru din datele privind locurile de muncă vacante: există mult mai multe locuri de muncă neocupate decât v-ați aștepta în mod normal, dat fiind nivelul actual al șomajului, care este încă destul de ridicat”, spune Krugman.
Sectorul hotelier e doar unul dintre domeniile în care este vizibilă carența de muncitori. Dar pentru ca oamenii să se întoarcă la vechile locuri de muncă, au nevoie de o schimbare în bine.
Întreruperea muncii în pandemie a fost o experiență de învățare
În S.U.A., ajutorul pentru șomeri a însemnat un supliment de 300 de dolari pe săptămână, la prestațiile de șomaj existente. Mulți au argumentat că acesta este motivul pentru care unii dintre angajați refuză să revină la lucru. Dar studiile arată că nu este așa.
„Teama de virus nu a dispărut și este posibil să mențină unii muncitori acasă. Îngrijirea copiilor este, de asemenea, o problemă, multe școli fiind încă închise”, enumeră Krugman ca parte dintre adevăratele motive.
Totodată, este posibil ca pandemia să le fi dat multor americani șansa de a-și da seama ce contează cu adevărat pentru ei. „Iar banii cu care erau plătiți pentru slujbe neplăcute, pur și simplu nu erau suficienți”, concluzionează Krugman.
Foto: EPA