‘Este o iniţiativă pe care noi o salutăm şi credem că o valoare crescută a tichetelor de masă contribuie la creşterea puterii de cumpărare şi, implicit, a calităţii vieţii salariaţilor. Creşterea valorii nominale poate însemna salariaţi mai sănătoşi, mai motivaţi, mai productivi. De altfel, conform unui studiu pe care l-am realizat recent împreună cu IRES, despre calitatea vieţii la locul de muncă,  salariaţii români plasează tichetele de masă în topul beneficiilor pe care le doresc, într-o proporţie covârşitoare de 79%. Că emitenţi de tichete, obiectivul nostru este de a veni cu produse şi servicii care cresc motivarea şi performanţă angajaţilor şi implicit contribuie la dezvoltarea şi performanţă companiilor. , a declarat pentru Libertatea, Elena Pap, directorul general al Up România.

În expunerea de motive a senatorilor aceștia menționează că nivelul puterii de cumpărare asigurat prin intermediul tichetelor de masă de către angajatori a scăzut în ultimii cinci ani din cauza necorelării valorii nominale a tichetelor de masă cu inflația și cu costurile alimentelor și din cauza introducerii impozitării în 2010 (impozitul pe venit de 16%). Dacă puterea reala de cumpărare a unui tichet de masă în anul 2009 era de 8,72 de lei, în 2015 acesta era de 7,9 lei, mai mică cu 82 de bani decât în 2009.

„Valoarea actuală a unui tichet de masă este de 9,41 de lei (inainte de impozitare) nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condițiile în care valoarea medie a unei mese de prânz este de 13 lei, iar în zone cu economie precară, cea mai ieftinămasă de prânz este de 10 lei (în sistem de catering, nu la restaurant). Un numătr mare de angajați se află în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie pentru că nu au acces la chiziționarea unei mese. Astfel, această problemă rămâne o responsabilitate comună a statului, precum și a angajatorului, pentru a le oferi o masă decentă pe parcursul zilei de lucru”, se mai arată în motivarea senatorilor.

Cum documentarea a fost făcută înainte de 1 mai, valoarea de 9,41 de lei nu mai este valabilă pentru că, la acea dată bonul de masă și-a majorat valoarea cu 16 bani, până la 9,57 lei, după ce în mai 2015, se ajustase cu 6 bani, de la 9,35 lei până la 9,41 lei.

Valoarea tichetului ar trebui să fie de 17,5 lei

În expunerea de motive ale senatorilor se mai arată că la nivelul anului 1998, când tichetele de masă au fost introduse, acestea puteau acorepi circa 50% din cheltuielile cu produse alimentare ale unei gospodării, comparativ cu nivelul curent în acestea acoperă doar 27% din aceste tipuri de cheltuieli. Pe același principiu, aer rezultao valoare actualizată de circa 17,5 lei / tichetul de masă.

Avem cele mai mici valori pe tichet

Valoarea pe zi a tichetului de masă din România este printre cele mai mici din Europa (dacă în România valoarea nominală a tichetului este de aproximativ 2,13 euro, în austria este de 4,40 euro, în Belgia de 7 euro, în Franța de 10,58 euro, în Grecia de 6 euro, iar în Slovacia este de 4,20 euro).

În punctul de vedere al Guvernului se precizează că majorarea valorii nominale a unui tichet de masă la 13 lei ar pune presiune suplimentară pe cheltuielile cu personalul de circa 67,9 milioane lei pe 2016 și de 135,8 milioane lei în 2017. Din acest motiv, Guvernul a trimis în nota de fundamentare faptul că nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

 
 

Urmărește-ne pe Google News