Administraţia locală din portul Olbia este destul de tolerantă. Câteva zeci de ţigani au locuit anul trecut într-o fostă cazarmă a armatei, iar după ce primăria a vândut clădirea respectivă, ei au fost ajutaţi să-şi găsească pentru cazare o altă clădire abandonată în zona portului.
Deşi sarzii care deţin crescătorii i-au reclamat autorităţilor locale pentru că ţiganii din Doagele nu au niciun certificat de calitate sau ecologic pentru marfa lor, ei nu au fost izgoniţi sau amendaţi de primar care îi tolerează, ştiind că restaurantele unde se înghesuie turiştii în lunile de vară au nevoie de cele câteva sute de kilograme de scoici pe care le livrează ei zilnic.
Câţiva mai tineri dintre ei au încercat verile trecute la şi furatul, însă nu le-a mers. „Au furat nişte brăţări de aur de la un bijutier, dar i-au prins imediat. Aici e insulă, nu poţi să pleci decât prin port, cu feribotul, sau prin aeroport, cu avionul, şi poliţia controlează uşor şi prinde de fiecare dată pe cine trebuie prins. Nu ţine cu furatul”, explică ţiganii pescari de scoici.