Mircea Mocanu, șeful misiunii în România al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), vine cu date suplimentare pentru a certifica domolirea fenomenului: “Dacă în 2017 s-au înregistrat circa 5.000 de cereri de azil, în 2018 am ajuns undeva pe la 2.000. Lucrurile sunt gestionabile”.
„Evident că traficanții încearcă zi de zi să forțeze, e o pleașcă de bani la mijloc, dar autoritățile au capacitatea și pregătirea de a controla situația. A contat inclusiv faptul că peste noi n-a venit același val care a afectat Croația, Bulgaria sau Italia, așa că autoritățile au avut timp să se organizeze tehnic, informativ și strategic”, spune Mircea Mocanu.
„Nu sunt identificați, nu li se iau amprente”
Surse din sistem indică însă că, în spatele datelor publice, migrația ilegală a devenit un pol cu potențial exploziv în zona Timișoarei, unde s-a stabilizat placa turnantă a rețelelor către Occident pentru cetățeni fugiți din Irak, Siria, Pakistan, Bangladesh, Iran, Afganistan sau Turcia.
Chiar rapoartele arată că peste 30% din călăuze, 134, au fost prinse în
2018 la frontierele din Timiș, Caraș-Severin sau Mehedinți, adică zona
fierbinte a României pentru traseele subterane spre vestul Europei.
„Timișoara e slab organizată în materie de migrație și sunt cazuri care le scapă printre degete. Sunt multe situații în care persoane intrate ilegal în țară nici măcar nu sunt identificate, nu li se iau amprente, iar autoritățile se mulțumesc să le trimită înapoi la pachet spre Serbia sau Bulgaria, de unde au venit. Și de acolo sunt șanse mari ca respectivii să forțeze din nou frontierele pentru a-și atinge scopul”, explică un oficial implicat în fenomen.
Sursa implicată în investigație a mai spus, pentru Libertatea, că, spre deosebire de slaba organizare a autorităților, rețelele care trafichează refugiați sunt foarte bine organizate și foarte periculoase:
„Printre cei ajunși în România au existat generali din armata siriană sau irakiană, dușmani ai regimului Erdogan sau foști luptători din Statul Islamic. Au fost indivizi cărora li s-au găsit în telefoane secvențe cu execuții, cu capete tăiate sau focuri de armă. Există riscul major ca inclusiv astfel de persoane să ceară și să obțină azil, în absența unor monitorizări la sânge. Fenomenul e un pericol real pentru România, iar structura de la Timișoara e depășită des de evenimente”.
În orașul de pe Bega s-ar fi creat și o rețea de case conspirative, folosită pentru a-i găzdui temporar pe cei pătrunși ilegal în România înainte de a-și continua drumul spre Occident:
„Sunt apartamente sau locuințe în cartierele de case, cumpărate sau închiriate. Ele sunt gestionate și dezvoltate de azilanți proveniți din aceleași țări cu probleme, care, după ce primesc statutul respectiv, încep să se miște cu ușurință în România. Autoritățile nu mai stau cu lupa pe ei, atenția asupra lor scade, astfel încât se pot desfășura destul de bine în organizarea grupurilor ilegale”.
Se ajunge și la 20.000 de dolari de om achitați prin «sistemul Hawala»
Apar în mărturisiri și relații despre bani: “De obicei, o călăuză poate câștiga cam 10.000 – 15.000 de dolari pentru fiecare refugiat introdus în țară. Dar poate ajunge și la 20.000 de dolari, în cazul persoanelor mai avute sau cu dare de mână, disperate să-și atingă ținta. De obicei, Germania și Austria sunt direcțiile finale vizate cu predilecție”.
În rețea, sumele se achită în sistemul Hawala, o modalitate alternativă de
transmitere a banilor, care nu presupune implicarea instituțiilor financiare.
Mecanismul se bazează doar pe încrederea dintre părți, acesta fiind și
înțelesul cuvântului în limba arabă. El asigură discreția tranzacțiilor, fiind
aproape imposibil de detectat proveniența fondurilor sau identitatea
plătitorului.
Descindere recentă la Arad și la Timișoara
Situația în permanentă mișcare din vestul țării a dus, recent, la o
descindere în forță a autorităților la 15 adrese din Arad și Timișoara pentru
destructurarea unei rețele de refugiați ilegali.
Monitorizată de jumătate de an, aceasta era condusă de un cetățean sirian,
care a fost ridicat de anchetatori. La una dintre locuințe au fost descoperite
12 persoane intrate fraudulos în România, care așteptau să fie preluate spre a
fi conduse mai departe spre Occident.
“Datorită măsurilor care au fost dispuse atât la frontiera României, cât şi la frontiera Ungariei, această rută de migraţie a Balcanilor de Vest s-ar putea să comporte unele modificări, în sensul că se va căuta o redirecţionare către Albania, Bosnia şi alte state care să permită continuarea călătoriei spre vestul Europei”, spunea Tiberiu Giurea, șeful Poliției de Frontieră Timișoara, mai 2018