ComenteazăMelina, o studentă în vârstă de 20 de ani, face parte din noua generație a tinerilor iranieni dornici de schimbare și spune că nimic, nici măcar reprimarea violentă a demonstrațiilor antiregim nu o va opri să iasă în stradă pentru a protesta.
Protestele vor continua până când „vom avea libertatea de a alege un sistem democratic, secular, în cadrul căruia nu va exista nicio discriminare”, a declarat pentru Financial Times Melina, studentă la inginerie electrică în Teheran.
Pentru prima dată după ani de zile, universitățile iraniene au redevenit un punct central al protestelor, după moartea în arest a lui Mahsa Amini, tânăra femeie arestată pentru că ar fi încălcat codul vestimentar islamic.
Protestele s-au răspândit în întreaga țară și, în ciuda represiunilor, continuă.
În condițiile în care mulți studenți refuză să meargă la cursuri, universitățile din întreaga țară s-au redeschis doar parțial la începutul anului universitar.
Studenții uneia dintre instituții, Universitatea Ferdowsi din orașul Mashhad, au cerut organizarea unui referendum pentru a stabili dacă Iranul ar trebui să fie condus de o instituție islamică.
Elevele de liceu din Iran s-au alăturat, de asemenea, protestelor, postând pe rețelele sociale imagini care le arată cum își dau jos vălurile de pe cap, cum scriu sloganuri și cântă pentru a-și arăta solidaritatea cu protestatarii.
„Mișcarea studențească a rezistat cu greu sub represiune și intimidare, dar aceste proteste au readus-o la viață”, a declarat Abdollah Momeni, un fost lider studențesc care a petrecut cinci ani în închisoare pentru că a organizat adunări „ilegale” după alegerile contestate din 2009.
Bilanțul ultimelor demonstrații este incert.
Cel puțin 41 de persoane au fost ucise în timpul primelor zile ale protestelor, potrivit televiziunii de stat, în vreme ce Amnesty International estimează că numărul este de 52.
Separat, relatările conform cărora un înalt ofițer din poliție ar fi violat o adolescentă în orașul Zahedan, din sud-estul țării, au generat noi proteste și o represiune brutală. Amnesty a declarat că cel puțin 82 de persoane au fost ucise acolo la sfârșitul lunii septembrie.
După protestele organizate în zeci de universități la sfârșitul săptămânii trecute, forțele de securitate au efectuat un raid în prestigioasa Universitate Sharif din Teheran și au arestat peste 30 de studenți, a declarat asociația studenților.
Potrivit acesteia, regimul a vrut să „sufoce vocile studenților protestatari” și să dea un exemplu. Ministerul iranian al învățământului superior a pus protestele de la Sharif și „sloganurile radicale” ale studenților pe seama opoziției de peste ocean.
Lipsa reformelor politice îi împinge pe studenți în stradă
Spre deosebire de mișcările studențești anterioare, ai căror lideri s-au implicat în relația cu republica islamică prin intermediul unor organizații universitare desemnate, această generație de proteste pare a fi lipsită de lideri.
„Noi suntem liderii”, a declarat Melina, respingând ideea că studenții au nevoie de o figură care să le spună cum ar trebui să arate cererile lor.
Pentru tinerii protestatari, în special pentru cei din clasa de mijloc urbană, moartea lui Mahsa Amini în arest a arătat clar că a venit timpul ca republica islamică să dispară, a declarat Hamid-Reza Jalaeipour, un sociolog.
Autoritățile au promis o investigație completă a morții ei, dar mulți iranieni cred că tânăra a fost bătută de poliția moravurilor, înainte de moarte, lucru pe care oficialii îl neagă.
Renașterea spiritului protestatar al studenților iranieni vine pe fondul lipsei de progres în ceea ce privește reformele politice, situație care i-a convins pe mulți tineri că nu au de ce să mai negocieze cu autoritățile.
Același argument explică și prezența tot mai redusă la urne.
În condițiile în care linia radicală conservatoare controlează în prezent toate instituțiile statului, prezența la vot la alegerile prezidențiale de anul trecut, în urma cărora a fost ales Ebrahim Raisi, un reprezentant al acestui curent conservator, a fost de doar 48,8%.
Republica islamică rezistă
În ciuda protestelor și a furiei, analiștii avertizează însă că republica islamică nu este în pragul colapsului.
„Poate că republica islamică nu este un stat democratic, dar ea are rădăcini adânci și rețele vaste, în cele mai bogate segmente ale societății și în cele mai îndepărtate sate”, a declarat Jalaeipour.
„Cei care doresc schimbarea regimului formează încă o minoritate. Majoritatea iranienilor nu sunt dispuși să plătească costurile”, a explicat acesta.
În alte cazuri există un optimism precaut. Protestele din ultimele săptămâni au fost similare cu tulburările civile din Franța din mai 1968, a declarat Saeed Layalz, un analist reformist.
Acest lucru „nu va duce la răsturnarea establishmentului politic, dar poate duce la evoluții profunde”, a spus el. „La proteste participă mai ales tinerii, care sunt în mare parte singuri, nu au un lider și nu au o revendicare clară”, a explicat Layalz, citat de Financial Times.
Această idee că republica islamică este prea puternică pentru a cădea este răspândită în rândul multor iranieni. Unii studenți și profesori se tem, prin urmare, că protestele ar putea duce la mai multă represiune și deziluzie.
„Această atmosferă radicală de astăzi îi va ajuta pe adepții liniei dure să își ducă la bun sfârșit planurile de a epura și mai mult profesorii proreformă și de a suprima studenții”, a declarat Azam, profesor universitar.
„Cât timp pot refuza studenții să meargă la cursuri? Experiența mea spune că nu prea mult timp”, a spus acesta.
Un avertisment pentru conservatori
În pofida protestelor, Hamid-Reza Taraghi, un politician conservator radical, a asigurat că nu va exista niciun pas înapoi în ceea ce privește principiile republicii islamice.
El a admis însă că ar putea exista unele reforme, cum ar fi schimbarea modului în care este aplicată regula privind portul hijabului, vălul islamic, sau permiterea dezbaterilor libere în interiorul universităților.
„Sunt 4,5 milioane de studenți în țară. Chiar dacă 50.000 dintre ei încearcă să răstoarne sistemul, nu este o cifră mare”, a declarat el.
În același timp, unii cred că protestele servesc drept avertisment pentru adepții liniei dure, care pregătesc țara pentru eventualul succesor al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ajuns la vârsta de 83 de ani.
Multe dintre strigătele protestelor l-au vizat pe acesta și pe cel de-al doilea fiu al său, Mojtaba, un cleric în vârstă de 53 de ani, văzut drept posibil succesor al tatălui său.
„Protestele studenților vor determina sistemul să fie mai precaut în deciziile sale viitoare, cum ar fi succesiunea”, a declarat Momeni, fostul lider studențesc.
„Chiar dacă republica islamică supraviețuiește, această nouă mișcare va avea realizările sale și vom vedea impactul ei asupra stilului de viață al oamenilor, asupra îmbrăcăminții femeilor și asupra viitoarei conduceri”, a spus acesta.
Pentru Yasamin, o tânără de 23 de ani care a participat la proteste, studenții oferă speranța unui viitor diferit.
„Studenții dau mai multă credibilitate unei mișcări populare autentice și, probabil, o persoană educată va ieși din aceste proteste ca lider la momentul potrivit”, a spus ea.
Și ea s-a hotărât, de altfel, să continue protestele.
„Deocamdată, sunt hotărâtă să merg înainte și să văd cine are mai multă putere: noi sau republica islamică? Această țară este a mea, este dreptul meu de a trăi o viață bună aici și nimeni nu-mi poate lua acest lucru, decât dacă mă omoară”, a spus tânăra.