Potrivit cilylab.com, biltele de tren gratuite vor fi valabile în 30 de țări, iar proiectul va avea un buget de 12 milioane de euro, ceea ce înseamnă că peste până în 30.000 de tineri se vor bucura de această variantă de călătorie.
De ce vrea Bruxellesul să ofere șansa tinerilor să călătorească pe gratis
Intenția UE este să lărgească orizonturile tinerilor europeni. ”Educația nu este numai despre ce învățăm în clasă, ci despre ce descoperim despre culturile și radițiile prietenilor europeni”, a spus Tibor Navracsics, Comisar European pentru Educație, Cultură, Tinerețe și Sport, într-un comunicat de presă.
În trecut, UE a implementat un proiect asemănător, însă costa bani. Pentru zeci de ani, tinerii europeni s-au putut bucura de bilete cu preț mult mai redus, iar aceștia puteau explora bătrânul continent din Finlanda până în Portugalia.
Un bilet pentru călătorit în toate țările UE costă, în prezent, 510 euro.
Răbdare și tutun (la propriu)! Am călătorit cu ”trenul fantomă” din București, între Gara de Nord și Gara de Est
O filmare realizată cu camera ascunsă arată în ce condiţii mizerabile sunt nevoiţi să circule unii români, cu trenul, în vagoane vandalizate, cu toalete impracticabile, alături de călători care fumează stând liniştiţi pe scaunul din compartiment, în timp ce controlorii vorbesc la telefonul mobil şi nici măcar nu merg prin vagoane pentru a verifica dacă lumea are sau nu bilet. Este vorba despre trenul care leagă Gara de Nord de Gara Obor a Capitalei și parcurge distanța dintre cele două în 60 de minute.
Vineri, ora 14:30, Gara de Nord din Bucureşti. Mai sunt 10 minute până când trenl personal Regio 8083 va pleca de la linia 12. Peronul este pustiu, în contrast cu toate celelalte, unde e un furnicar de călători grăbiţi să urce sau să coboare din vagoane. Acest tren face legătura între Gara de Nord din București şi Gara de Est, sau Obor, cum mai este cunoscută. Un traseu care, în 2009, când a fost inaugurat, se estima că va fi parcurs de mii de oameni în fiecare zi.
“Am avut multe cereri din partea celor care voiau să ajungă în Complexul Dragonul Roşu şi considerăm că vom atrage un numar însemnat de abonamente pe această linie”, spunea în urmă cu 9 ani directorul CFR Călători de la acea dată, Liviu Pescăraşu.
În momentul în care trenul 8083 a primit undă verde să plece din Gara de Nord, vineri, 12 ianuarie 2017, în cele trei vagoane nu erau nici 20 de călători. Mulţi preferă maşina personală sau troleibuzul, tramvaiul ori autobuzul pentru a ajunge la Casa Presei, în Pantelimon sau la Gara Obor. Acestea sunt cele trei staţii principale ale trenului de navetişti. Pentru a parcurge întregul traseu, are nevoie de aproape o oră. Aceeaşi distanţă ar fi parcursă cu maşina personală sau taxiul în cel mult 30 de minute, în timp ce cu alte mijloace de transport în comun s-ar realiza în cel mult 45 de minute. Iar dacă ai merge pe jos de la Gara de Nord la Gara de Est din Bucureşti, ai avea nevoie de 75 de minute, deci, doar cu 15 minute mai mult decât dacă ai merge cu trenul.
Mobilierul din trenul CFR a fost vandalizat, iar reprezentanţii companiei nu au mai alocat bani pentru reparaţii
În momentul în care urci în tren realizezi că de mult nu s-a mai investit în repararea vagonului. Chiar lângă scară, o gaură se cască în peretele lateral. Când ajungi la scaune, constaţi că majoritatea sunt rupte şi cusute, iar mobilierul a fost vandalizat. Ba chiar de sub una dintre tejghele ieşeau două caburi ce păreau a fi fost conectate cândva la o priză, care a fost ruptă însă.
Cabluri electrice ies din perete şi atârnă la câţiva centimetri de scaunele pe care stau călătorii
La toaletă, în afară de mirosul de urină care răzbate până în mijlocul vagonului, descoperi că bateria de la chiuvetă a dispărut cu totul, ca şi când cineva ar fi smuls-o. În schimb, pe marginea chiuvetei sunt un săpun şi o hârtie igienică roz. La ce ar putea folosi dacă apa nu are pe unde curge?!
În mai puţin de 10 minute, trenul ajunge la Gara Băneasa, sau Gara Regală, iar în 20 de minute face staţie în localitatea Pantelimon. Aici stă cel puţin 20 de minute pentru a aştepta ca un alt tren să treacă şi să elibereze linia din faţa sa. După aproape 40 de minute de când a plecat din Gara de Nord, trenul 8083 ajunge la complexul comercial Dragonul Roşu şi începe să se umple de oameni, fel de fel de oamenii.
“Situația pe care o prezentați este analizată și face obiectul unei cercetări pentru luarea măsurilor disciplinare – dacă este cazul – și pentru remedierea problemelor – în limita resurselor financiare de care dispune la acest moment CFR Călători. (…) Sunt trenuri pe anumite rute care prezintă un risc ridicat de călătorie frauduloasă și în care se înregistrează și un grad îngrijorător de infracționalitate. (…) De exemplu, pe ruta București – Fetești, trenurile Regio sunt utilizate în proporție de 80-100% de către locuitori din Dragalina, Dâlga, Dor Mărunt, Sărulești, care adesea manifestă un comportament inadecvat. Zilnic, personalul de tren, cât și personalul de control, întâmpină greutăți în efectuarea atribuțiilor de serviciu, aceștia fiind amenințați, înjurați, bruscați, fiindu-le pusă în pericol chiar integritatea fizică. În ultimele luni, pe această rută, 2 dintre angajații noștri au fost agresați fizic în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu. De asemenea, pe ruta București – Videle – Roșiori avem probleme similare, iar pe ruta Sibiu – Râmnicu Vâlcea, anul trecut, doi dintre angajații noștri au avut nevoie de spitalizare în urma unor agresiuni fizice”, se precizează în răspunsul oferit de CFR Călători la solicitarea Libertatea.
Teoretic, atât pasagerilor care nu pot achita contravaloarea biletelor, cât și celor care fumează, fac mizerie sau deteriorează componente din vagoane li se întocmesc procese verbale de contravenție (PVC). Însă asta se poate face abia după identificarea autorilor de către Poliția Transport Feroviar, deoarece pasageri contravenienţi refuză să se legitimeze și nu pot fi identificați. Iar cum poliţiştii nu se află în tren, ci în gară, de cele mai multe ori atacatorii sau cei care au comis acte de vandalism scapă.
De asemenea, compania de transport feroviat precizează că există trenuri în care condiţiile de călătorie nu sunt la nivelul standardelor dorite, dar periodic se desfășoară activități de reparații în zona salonului și a compartimentelor.
“În cursul anului 2017, din fondurile proprii ale companiei au fost efectuate reparații planificate la 339 de unități de material rulant: 27 de locomotive, 62 automotoare Desiro și 250 vagoane. Întrucât începând din anul 2011, CFR Călători nu a mai beneficiat de investiții de la Bugetul de stat pentru achiziţia de material rulant sau pentru modernizări, investițiile realizate în ultimii ani s-au putut face doar din venituri proprii la nivel de minime lucrări de îmbunătățire a condițiilor de muncă în unele unități CFR Călători și de modernizare a unui număr redus de vagoane, locomotive sau a serverelor pentru aplicația de vânzare bilete. În plus, în lipsa finanțării și pe fondul reducerii bugetului aferent Contractului de Servicii Publice prin care se asigură activitatea de realizare a Mersului Trenurilor, CFR Călători se confruntă cu un deficit de material rulant, într-un context în care în 2017 numărul de călători este în creştere”, se mai precizează în comunicatul CFR.
În perioada 2005 – 2015, România nu a făcut nicio investiţe în sistemul de transport feroviar. Prin comparaţie, vecinii ţării noastre au alocat, în total, peste 13 miliarde de euro pentru a dezvolta acest sistem de transport public. Serbia a investit 2,7 miliarde de euro, Bulgaria, 3 miliarde de euro şi Ungaria, 6.4 miliarde de euro.
FOTO: EPA
Urmărește-ne pe Google News
Comentează