2 comentariiCopenhaga, un oraș cunoscut pentru planurile sale ambițioase în materie de climă, a anunțat în această vară că renunță la încercarea de a atinge neutralitatea în materie de emisii de dioxid de carbon până în 2025 – un pariu pe care spera să îl câștige printr-o revizuire agresivă a sistemelor de încălzire, de transport și de construcții. Planul prevedea crearea mai multor piste pentru bicicliști, modernizarea locuințelor pe scară largă și înlocuirea energiei electrice produse pe bază de cărbune cu biomasă.
Timp de ani buni, orașul a făcut pași importanți către acest obiectiv. Dar, în august, autoritățile locale le-au spus locuitorilor că obiectivul nu poate fi atins. O uzină din oraș care folosea gunoiul menajer pentru a produce energie nu a reușit să obțină finanțare pentru a construi o instalație de captare și stocare a carbonului (CCS) – o componentă cheie a planului general.
În condițiile în care unul dintre cele mai ecologice orașe din lume se străduiește fără succes să reducă la zero emisiile de carbon, mulți spun că șansele altor centre urbane sunt și mai mici.
Iar aceasta este o veste proastă, deoarece orașele sunt principalele surse de emisii. La nivel mondial, așezările urbane sunt responsabile pentru peste 70% din emisiile de CO2. Potrivit unui raport important al grupului de experți în științele climatice al ONU, pentru a ține sub control schimbările climatice va fi necesară o revizuire a modului în care orașele „sunt proiectate, construite și gestionate”.
„Știm că o proporție din ce în ce mai mare din populația UE locuiește în orașe și că multe dintre soluțiile la provocarea pe care o implică decarbonizarea – fie că este vorba de sectorul energetic, de mobilitatea inteligentă și nepoluantă sau de încălzirea și răcirea clădirilor – sunt foarte prezente în orașele noastre”, a declarat directorul adjunct al departamentului de mobilitate și transport al Comisiei, Patrick Child, care se ocupă de programul „Orașe neutre din punct de vedere climatic”. Întocmirea așa-numitelor „contracte pentru orașele climatice” ar putea dura până la un an, a adăugat el.
Angajamente șubrede
Lista orașelor participante include multe așezări urbane care au tras de timp în ce privește acțiunile de combatere a schimbărilor climatice sau care le-au planificat pe perioade atât de întinse, încât obiectivul 2030 a părut întotdeauna imposibil de atins.
Orașe pline de mașini și scutere, precum Roma și Parisul, de exemplu, au semnat angajamentul pentru 2030, dar au avut dificultăți în adoptarea unor forme de transport mai puțin poluante. Ambele capitale au încercat recent să redreseze situația.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a fost unul dintre primii susținători ai conceptului ecologic al „orașului de 15 minute” și anul trecut a alocat 250 de milioane de euro pentru a face capitala Franței prietenoasă pentru bicicliști până în 2026 – un plan care presupune construirea de piste pentru biciclete, înlocuirea locurilor de parcare cu parcări pentru biciclete și obligarea utilizatorilor de motociclete să plătească pentru parcare.
Dar aceste măsuri i-au determinat pe unii să o catalogheze drept prea radicală și au provocat reacții din partea locuitorilor care depind de mașinile lor, ceea ce sugerează că nu va fi ușor să fie implementate schimbările mai ambițioase necesare pentru a se ajunge la un nivel net-zero.
La Roma, Edoardo Zanchini, șeful departamentului pentru climă al municipalității, a recunoscut că reducerea emisiilor la zero până în 2030 „este un termen dificil”.
Primarul orașului, Roberto Gualtieri, a plasat sustenabilitatea în centrul campaniei sale electorale din 2021 și a anunțat recent un plan de reducere a emisiilor care implică stimularea mobilității durabile și a transportului public, reîmpădurirea urbană și eforturi specifice pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Planul capitalei Italiei de reducere a emisiilor implică, de asemenea, construirea unei uzine de transformare a deșeurilor în energie, dar pariază pe aceeași tehnologie imatură de captare și stocare a dioxidului de carbon care a dezamăgit Copenhaga pentru a compensa emisiile uzinei, scrie Politico.
Obiectivele „nu sunt fezabile”
Obiectivele pentru 2030 „nu sunt deloc fezabile”, indiferent de oraș, susține Floriane Ortega, lector în domeniul schimbărilor climatice și al orașelor la celebra școală de științe politice SciencesPo din Paris. Ea a criticat planul Comisiei pentru că este vag în ceea ce privește definirea neutralității climatice, subliniind că nu toată lumea este de acord cu ce înseamnă acest termen.
„Grupul Interguvernamental de Experți privind Schimbările Climatice (IPCC) a prezentat o definiție clară în glosarul său, dar corporațiile – care au condus discuția – au contribuit la încețoșarea înțelesului acesteia de-a lungul timpului”, a subliniat Ortega.
De asemenea, inițiativa ia în considerare doar așa-numitele emisii de tip „scope 1” și „scope 2” – gazele care încălzesc planeta în interiorul limitelor orașului și, respectiv, energia electrică furnizată de rețea. Nu sunt luate în considerare emisiile de tipul „scope 3” – emisiile legate de bunurile și serviciile de care depind orașele.
„Orice, de la achiziționarea unui nou iPhone până la construcția unui nou drum, ar intra în domeniul de aplicare 3′, a spus Ortega, lăsând să se înțeleagă că excluderea acestor emisii din calcul ar însemna că orașele nu raportează adevăratul lor impact asupra climei.
În ciuda acestor piedici, chiar și criticii planului spun că acesta reprezintă un stimulent suplimentar pentru ca orașele să facă din climă o prioritate de top.
La Roma, angajamentul a ridicat deja ștacheta în proiectele de planificare urbană, a precizat Zanchini. „Acum renovăm 200 de școli și, în loc să ne limităm la a le izola, am ales să și înlocuim sistemul de încălzire pe bază de gaz cu pompe de căldură”, a spus el, subliniind că municipalitatea ar fi acționat probabil altfel dacă nu ar fi fost vorba de angajamentul privind emisiile zero.
„Poate că nu vom ajunge la un nivel net-zero până în 2030, dar ne îndreptăm în direcția cea bună”, a susținut el.
Foto: Profimedia Images