ComenteazăSunt minoritate distinctă
În fine, aceste trei judeţe mai au, pe lângă secui, şi o populaţie de 1.128.990 de persoane aparţinând altor etnii, inclusiv cea maghiară, care, în paranteză fie spus, nu poate fi asimilată secuimii, din moment ce secuimea însăşi şi-a manifestat existenţa separată prin cele 532 de persoane. Să dăm un exemplu: rutenii sunt o minoritate de limbă ucraineană, care se deosebeşte oficial de cea ucraineană, are o asociaţie separată şi primeşte de la bugetul de stat, pentru conservarea propriei culturii, o sumă separată faţă de minoritatea ucraineană, deşi, repetăm, au o limbă comună…
La origine, secuii nu erau unguri, dar au fost maghiarizaţi de-a lungul istoriei
↑ Aşa ar arăta noua hartă a administrativă a României, în viziunea UDMR, cu 16 regiuni, iar în centru, judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (cu galben) – unite într-o regiune autonomă, sub titulatura “Ţinutul Secuiesc”
Vechile cronici maghiare spun că secuii au fost o populaţie de origine hunică, aşezată de Regatul Ungariei la curbura Carpaţilor pe la anul 1200, unde, cităm din cronica lui Keza, “amestecându-se cu blackii (românii – n.r.), se spune că se folosesc de alfabetul lor” – de unde alfabetul zis “secuiesc”. Despre originea acestei populaţii menţionăm aici o observaţie a istoricului Pál Antal Sándor, membru al Academiei Maghiare: “În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare (…)”.