După căderea regimului Nicolae Ceaușescu, Ion Țiriac, fostul mare tenismen, a achiziționat terenul din zona Giulești.
După ani și ani în care nu l-a interesat deloc suprafața, începând din 2017, firmele omului de afaceri au solicitat evaluări și rapoarte ale specialiștilor în arhitectură care să certifice că nu există imobile cu valoare urbanistică sau istorică și că pot fi demolate.
După ce-a primit toate aprobările necesare, în decembrie 2019 a început procesul de punere la pământ a clădirilor, în care funcţiona pe vremuri Societatea Română de Ascensoare.
Zi de zi, în ture bine stabilite și cu un program bine pus la punct inclusiv în stare de urgență, s-a lucrat la foc continuu, iar zeci de corpuri de clădire, birouri și ateliere, dar și turnul IFMA au fost puse la pământ.
“Demolare cu o tehnologie unică în România”
Pentru demolarea turnului, companiile lui Ion Țiriac au apelat la firma Apolodor. Muncitorii acesteia au folosit trei tehnologii diferite pentru a pune la pământ clădirea construită la ordinul lui Nicolae Ceaușescu.
Cum a fost înălțată? Doi ani, din 1986 până în 1988, s-a lucrat non-stop la ridicarea acestuia, iar cifrele lucrării sunt impresionante chiar și astăzi: 114 metri înălțime și 22 de metri în pământ, 400 de metri pătrați în secțiune, 23 de nivele betonate, 8 puțuri adânci, dar și două lifturi: unul pentru marfă de șase tone și un altul pentru persoane.
Conform site-ului constructorului pentru demolarea turnului IFMA s-a folosit „demolarea cu foarfecă montată pe macara turn – o tehnologie unică în România, pe care am mai utilizat-o la demolarea unui turn de 120 de metri la Paroșeni. Demolarea cu două miniexcavatoare, plasate în vârful turnului, dar și demolarea prin tăiere cu lanț diamantat”.
Turnul IFMA nu a fost folosit niciodată
După ce-a fost construit turnul de ascensoare, era cea mai sigură clădire din București în cazul unui cutremur major, iar scopul principal era ca aici să fie verificate cele 55 de lifturi care deserveau Casa Poporului. Doar că turnul n-a fost folosit niciodată! Pentru că lifturile erau asamblate direct la destinație, acolo unde se montau, dar pe Ceaușescu nu l-a interesat acest aspect și a ordonat ca lucrările să continue.
Acum, la 30 de ani de la Revoluție, tot ce-a rămas de pe urma Societății Române de Ascensoare se vinde la tonă. Sau la metru cub. Constructorii au montat un anunț pe gardurile stabilimentului, iar doritorii pot achiziționa contra cost beton concasat.
Acesta se folosește în general pentru fundații, terasamente și drumuri. Contactați de Libertatea, oficialii Apolodor nu au dorit să dea amănunte despre preț sau cantitatea existentă după demolare, dar din informațiile ziarului, un metru cub de beton costă 8 euro.
Dar ce se va întâmpla cu terenul de acum încolo? Până în primăvară urmează să fie eliberată în totalitate suprafața și să înceapă un nou proiect.
Oficialii companiei Țiriac Imobiliare au explicat pentru Libertatea: ”Pentru că proprietatea este poziționată în vecinătatea Gărilor de Nord și Basarab, echipa analizează și evaluează planurile de dezvoltare a unui proiect de referință. În acest moment nu s-a decis care este abordarea optimă pentru a reda zona circuitului bucureștean”.
Este un demers pe care îl tratăm cu responsabilitate, implică o analiză susținută ce o vom comunica la momentul oportun.
Reprezentanții Țiriac Imobiliare
Apare un complex rezidențial de lux
Surse din piața imobiliară susțin că Țiriac își dorește să ridice pe teren un complex rezidențial de lux cu birouri și apartamente, penthouse-uri spațioase, dotate cu piscină și SPA interior. Proiectul ar urma să înceapă în vara anului viitor, cu termen de finalizare de trei ani.
”În trecut au existat mai multe variante pentru această zonă, dar proiectele au rămas proiecte. S-a luat în discuție să existe clădiri de birouri, apoi s-a discutat pentru o zonă de locuințe de lux, la fel precum cea din nordul Bucureștiului pe care o deține Țiriac”, susțin sursele ziarului.
A existat inclusiv un concurs de proiecte pentru zona din Giulești, pornit la inițiativa companiilor lui Țiriac. În urmă cu trei ani a fost ales câștigător un proiect care cuprindea mai multe clădiri de birouri, blocuri de apartamente, cu terase şi piscine pe acoperiş, dar şi grădini verticale. Dar de atunci nu s-a mai întâmplat nimic cu acel proiect declarat câștigător.
în jur de 1,2 miliarde de euro, este averea estimată a lui Ion Țiriac, conform Forbes
Care sunt cele mai înalte clădiri din București
- Sky Tower: 137 de metri
- Catedrala Mântuirii Neamului: 120 de metri
- Globalworth Tower: 118 metri
- Ana Tower: 110 metri
- Tower Center International: 106 metri
- Casa Presei Libere: 104 metri
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro