ComenteazăÎl știu de 30 de ani pe Tönnies și mereu mi-a spus că românii sunt cei mai buni muncitori, serioși, pe care te poți baza. Sclavagismul e când trimitem oamenii în avioane la sparanghel, nu când lucrează la cel mai mare măcelar din Europa pe salarii decente!
Ion Țiriac:
Discuția telefonică cu Ion Țiriac, provocată chiar de el, începe abrupt. ”Libertatea a scris că sunt prieten cu Clemens Tönnies. Așa e. Dar eu pentru omul ăsta bag mâna în foc! Știu că Libertatea e un ziar așa, mai de vedete”.
”Dacă e ziar de vedete de ce s-a deranjat Clemens Tönnies?”.
Țiriac ascultă. ”Uitați, eu am statele de plată, fără nume și date, bineînțeles, ale mai multor muncitori români de acolo. Neamțul îi respectă pe oamenii săi, eu rar am văzut un om atât de serios”.
”Dar, așa cum spuneți, vă e prieten de multă vreme, puteți fi subiectiv”.
”Înțeleg, însă să vedem realitatea pe care nu o pot influența eu. E corect ca publicul să știe niște lucruri. Știți că eu nu apar în presă cu declarații, nici nu mă interesează declarațiile mele, însă aș vrea să auzim faptele așa cum sunt, că, la greu, toată lumea se pornește pe cei care au probleme, cum i se întâmplă neamțului ăstuia acum”.
Clemens Tönnies e cel mai mare măcelar din Europa cu fabrica lui unde are mii de angajați și taie zeci de mii de porci. Își plătește oamenii din fabrică, mă refer la muncitori, cu salarii de 3.000 de euro spre 2.000 de euro. Vorbesc în sume nete, atenție!
Ion Țiriac:
Ion Țiriac spune că ”Tönnies mi-a explicat de multă vreme sistemul de la ei”. Proprietarul fabricii nu angajează el muncitorii, ci apelează la firme intermediare.
”Autoritățile germane au reclamat că aici e o mare problemă și vor să schimbe legislația, domnule Țiriac, să se stabilească direct contractele între angajator și muncitor”.
”Păi s-o schimbe, dar omul a lucrat legal și omenește. Și, să spunem de locuințe, el a pus la dispoziția muncitorilor cam 1.300 de locuințe individuale. Acum, aici poate apărea într-adevăr problema ca oamenii să facă economii și să stea mai mulți, dar cum poate patronul să controleze acest lucru?”.
”Domnule Țiriac, e un întreg lanț care, totuși, ar putea să nu favorizeze condițiile precare: angajator – agenție – autorități. Iar asta spune și Deutsche Welle, citând autoritățile de la Berlin: că subcontractorii trebuie să dispară”.
Țiriac insistă că termenul ”precar” în privința muncitorilor angajați la abatorul din Rheda-Wiedenbruck nu îi e imputabil lui Tönnies.
E posibil ca o parte din salariu să ajungă la subcontractori
Omul de afaceri român povestește că prietenul său ”nu a avut aproape niciodată vreo problemă cu un muncitor de-al nostru”.
Potrivit mărturiei lui Țiriac, Tönnies i-a spus că subcontractorii selectau muncitorii, fabrica îi prelua, îi plătea ea direct, ”dar că nu avea control dacă din banii primiți muncitorii dădeau ceva și subcontractorilor”.
”El e afectat acum, e supărat, normal că nu e bine cu ce se întâmplă pentru că ține cu adevărat la oamenii lui. Pentru Clemens, eu bag mâna în foc! Rețineți: la el, românii câștigă și 3.000 de euro pe lună, nu așa arată sclavagismul!”, mai spune Ion Țiriac
”Eu văd că românii au probleme uneori la muncă în Europa. Și nu-mi convine treaba asta. Când caut un expat director pe la firmele mele, la, să zicem, sute de mii de euro pe an, greu găsesc unul bun. Românii, din păcate, au alt tratament. Dar sclavagism nu e acolo, la abator, ci când trimitem oamenii să scoată, cum îi zice, prazul ăla din pământ”. ”Sparanghel”. ”Da, când îi înghesuim în avioane la sparanghel”.
Presa română și internațională a relatat încă de la începutul pandemiei situația degradantă în care a ajuns muncă sezonierilor din estul Europei în țările unde se angajează, mai multe Guverne occidentale luând act și începând să discute despre „sclavagismul modern”, care trebuie să înceteze.
În urma datelor prezentate de Țiriac, mai mulți muncitori români de la abatorul din Germania au discutat cu Libertatea, prezentându-și proprii fluturași de salariu, mult mai mici, ei spunând că cei 9 arătați de Țiriac nu sunt reprezentativi pentru miile de angajați.
Sumele câștigate net de muncitorii români sunt marcate cu galben: