Guvernul promite că scandalul de la alocarea fondurilor europene nerambursabile se termină cu un „happy-end‟: toate companiile care au aplicat și se califică vor primi sumele cerute.

Peste 22.000 de firme au depus cereri pe această schemă, însă, pe 29 octombrie, fondurile de 350 de milioane de euro s-au epuizat în doar 6 minute, deoarece criteriul de acordare a fost „primul venit, primul servit‟. Astfel, circa 17.000 de firme au rămas pe dinafară.

„Mulți întreabă de ce n-am dat ca în Germania. Păi noi nu suntem Germania‟, spune Rogojinaru, care susține că procedura a fost recomandată de firmele de consultanță pentru ca banii să ajungă rapid la companii.

Se măsoară conexiunea la net sau nevoia firmei, întreabă antreprenorii?

Din cauza criteriului ”rapiditate” a apărut un imens scandal, antreprenorii plângându-se că nu trebuia folosit acest criteriu complet aleatoriu, care poate depinde de mulți factori ce nu au nicio legătură cu ajutorul:

  • Om disponibil în fața calculatorului.
  • Conexiunea de internet validă (ce se întâmpla dacă era curentul picat într-un imobil fix în acel moment)
  • Rapiditatea conexiunii de net.

Guvernul nu are răspuns la ce a fost, spune că va fi bine.

Am primit aproape 600 de milioane de euro, vor primi toate firmele care s-au înscris și sunt eligibile. În acest moment, din 22.000 de firme înscrise cam 17.600 sunt eligibile, la contestație probabil vor mai câștiga cam 2.000, astfel că în total vor beneficia circa 20.000 de firme pe schema 2 de granturi de capital de lucru.

Liviu Rogojinaru, secretar de stat în Ministerul Economiei:

Totuși, cum s-a ajuns la un concurs de clickuri, care, spun reprezentanții firmelor, nu are legătură cu o politică publică sănătoasă?

Concurs de clicuri

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a solicitat autorităților să renunțe la acest criteriu chiar dinaintea lansării schemei de ajutor.

De altfel, încă din 2013 fostul Minister pentru IMM-uri, care acum este parte a Ministerului Economiei, a promis că renunță folosirea criteriului „primul venit, primul servit‟, în urma unui alt scandal, legat de ajutoarele de minimis.

Implementarea programului ar fi durat foarte mult

Reprezentanții Ministerului Economiei spun însă că l-au folosit acum pentru că altfel ar fi durat foarte mult implementarea programului, iar banii ar fi ajuns la firme cu mare întârziere.

„Criteriul primul venit, primul servit a fost introdus după întâlniri cu scriitorii de proiecte, adică firmele de consultanță. Am cerut criterii la toată lumea astfel încât să dăm rapid banii. Cei din Horeca au venit cu criterii, dar dura foarte mult să implementăm programul. Logica a fost de debirocratizare, ca să dăm banii mai repede. Altfel, media era de 30 de luni. Mulți întreabă de ce n-am dat ca în Germania. Păi noi nu suntem Germania, nu avem capacitatea administrativă…‟, a completat Liviu Rogojinaru.

Antreprenorii au reclamat mai multe probleme

Sumele maxime ce pot fi accesate prin această schemă sunt de 150.000 de euro, de aproape cinci ori mai mult față de cei 35.000 de euro acordați în țări precum Germania, Franța, Italia.

Antreprenorii au reclamat anterior și acest lucru, spunând că, dacă s-ar fi acordat aceleași sume ca în statele occidentale, atunci banii ar fi ajuns pentru mai multe firme.

O altă problemă reclamată de oamenii de afaceri a fost faptul că în normele de aplicare ale programului a apărut o nouă condiție față de ce era trecut în ordonanța de urgență, respectiv aceea ca firmele să nu fi fost în dificultate din punct de vedere financiar la final de 2019.

Rogojinaru a replicat spunând că acest criteriu este impus de Comisia Europeană, nu de Ministerul Economiei.

Banii vin în două săptămâni

Secretarul de stat susține că firmele vor începe să primească bani în aproximativ două săptămâni, iar tot procesul va mai dura alte câteva luni.

Oficialul a mai arătat că va fi redeschisă și schema 1, pentru microgranturi alocate microfirmelor și persoanelor fizice autorizate. Acestea pot primi 2.000 de euro, însă până acum a existat cerința ca acestea să aibă o cifră de afaceri de minimum 5.000 de euro.

Schimbări pentru microgranturile de 2.000 de euro

Rogojinaru spune că schema va fi modificată astfel încât să poată participa și firmele înființate în anul 2019, dar care nu au putut realiza acea cifră de afaceri de 5.000 de euro.

Ministerul Fondurilor Europene are deja un proiect de ordonanță în acest sens. Schema de microgranturi are un buget total de 100 de milioane de euro.

„Eu vă spun sincer, cu banii ăștia, firmele vor trece iarna
Pe schema 1 de microgranturi avem 22.000 de firme înscrise și vom redeschide apelul și pentru firmele înființate în 2019 care au sub 5.000 de euro cifră de afaceri. Estimăm că se vor mai înscrie alte 2-3.000 de firme. Pe schema 2 sunt alte 22.000 de firme înscrise, iar pe schema 3, de investiții, estimăm că vom avea 5-7.000 de companii. Astfel, vom avea în total circa 55.000 de firme, mai multe firme ajutate în șapte luni decât a ajutat statul în zece ani‟, a spus Rogojinaru.

Cea de-a treia schemă este destinată investițiilor realizate de companii. Bugetul total al acesteia este de 550 de milioane de euro și ar urma să fie accesibil luna viitoare. Societățile pot cere între 50.000 și 200.000 de euro.

Ce spun afaceriștii

Florin Jianu, președintele Consiliului pentru IMM-uri, spune că au existat și alte probleme la acordarea granturilor, dar se bucură că în final banii ajung pentru toate firmele care au depus cereri.

El atenționează însă că ar trebui ca banii să ajungă cât mai rapid în conturile companiilor.

„Nu au găsit alt criteriu ca să fie simplu și rapid. La schema de granturi de capital de lucru sunt multe probleme. În primul rând softul calcula automat grantul la 15% din cifra de afaceri pe 2019, dar poate nu aveai nevoie de atâta. Doi: nu au fost făcute diferențieri între companiile mici și cele mari. S-a mers cum s-a mers, bine că ajung banii către toate firmele. Acum e important ca banii să ajungă cât mai rapid, să nu ajungem în 2021‟, a afirmat Jianu.

Acesta a mai spus că statul ar trebui să ia măsuri și în sectorul start-up-urilor care au primit subvenții de la stat.

Și start-up-urile au nevoie de măsuri

Acestea nu mai pot îndeplini condițiile impuse la acel moment din cauza pandemiei, respectiv să aibă un anumit număr de angajați sau să ajungă la o anumită cifră de afaceri.

Jianu susține că statul ar trebui să amâne aceste condiții, astfel încât să nu se ajungă la executarea firmelor respective.

 
 

Urmărește-ne pe Google News