Toate taxele care ar putea crește în 2025. Scumpiri pe bandă, din cauza pomenilor guvernamentale

Libertatea a făcut o centralizare a tuturor ipotezelor aflate în fața ministrului de finanțe Marcel Boloș și a premierului Marcel Ciolacu:

• Cota TVA urmează să fie uniformizată
• Cota generală de TVA ar putea crește de la 19% la 21%
• Impozitul pe dividende ar putea crește de la 8% la 16%
• Impozitul pe venit ar putea crește de la 10% la 16%
• Taxa de 0,5% pe companiile de petrol, gaze și carburanți a fost extinsă și pentru companiile cu afaceri sub 50 de milioane de euro
• Cresc taxele locale, adică pe impozitele pe mașini și pe case, dar din 2026.

România negociază cu Comisia Europeană reducerea deficitului bugetar de la 8% la mai puțin de 3%, cât este acum limita maximă a tratatelor comunitare, în 7 ani.

Deși premierul Marcel Ciolacu a afirmat recent că a primit acceptul Comisiei Europene pentru acest plan, acesta este condiționat de existența unor măsuri palpabile, respectiv majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.

Majorarea TVA, marea necunoscută

Majorarea TVA este o măsură care ar aduce măsuri imediate la buget, dar acest lucru este echivalent cu o majorare a tuturor prețurilor.

Alex Milcev, șeful departamentului de consultanță de la Ernst & Young (EY), spune că media TVA în Uniunea Europeană (UE) este de 20%-21%, ceea ce poate face posibilă o majorare a TVA cu 1%-2% în România, conform Economica.net.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea. Alegeri prezidențiale: Marcel Ciolacu, George Simion și Mircea Geoană, pe primele 3 locuri

„Este cea mai eficientă metodă de a crește veniturile bugetare. După 25 ale lunii s-ar observa o creștere de 5%-6% a colectării, dar ar veni la pachet cu o creștere a inflației de circa 2%, un rău care ar putea fi acceptat”, explică Milcev.

Uniformizarea ce scumpește căldura și vacanțele

Concomitent, postul Digi24 afirmă că se analizează uniformizarea cotelor diferențiate de TVA.

Mai exact, rămân cu TVA de 5% doar lemnele de foc, iar cu TVA de 9% doar alimentele și medicamentele.

Astfel, ar urma să crească prețurile în turism, deoarece TVA pentru hoteluri și restaurante ar urma să crească de la 9% la 19%.

De asemenea, se vor scumpi biletele la concerte, dar și manualele școlare.

Același lucru se va întâmpla și cu energia termică, panourile solare și irigațiile, care beneficiază de cote reduse de TVA.

De la 1 ianuarie 2024 cota de TVA pentru panouri solare, pompe de căldură a crescut deja de la 5% la 9%, în vreme ce pentru energia termică TVA este acum de 5%.

Creșterea impozitului pe venit, salarii mai mici pentru toți românii

Atât Banca Mondială, cât și Fondul Monetar Internațional vor ca România să umble la cota unică.

Majorarea impozitului pe venit de la 10% la 16% ar însemna scăderea tuturor salariilor din România în cazul în care angajatorii nu cresc lefurile pentru a compensa diferența.

Recomandări

Ce nu s-a văzut la TV la lansarea candidatului Ciucă: aplauze în sală, șușoteli, supărări și deziluzie pe holuri. „Și-a bătut joc de toată munca noastră”

PSD argumentează în negocierile cu PNL că în acest moment cota unică nu mai este cotă unică, deoarece există diverse niveluri pentru diverse categorii.

Inițial, cota unică era de 16%, dar PSD a redus în 2017 impozitul pe venit de la 16% la 10% atunci când fostul ministru al Finanțelor Ionuț Mișa a făcut „Revoluția Fiscală”.

Aceasta a însemnat trecerea tuturor contribuțiilor de la angajatori la angajați și majorarea acestora, astfel că acum contribuțiile sociale sunt de 25%, cele de sănătate de 10%, iar impozitul pe salarii de 10%. În total, statul ia acum 42% din salariul brut al unui român.

Acoperirea urmelor

„Revoluția Fiscală” a fost la rândul ei făcută pentru că PSD promisese bugetarilor în 2016 majorarea cu 50% a salariilor, dar prin noile niveluri ale contribuțiilor, statul lua înapoi la buget jumătate din majorare.

Consultantul fiscal Gabriel Biriș spune că prin o nouă majorare a impozitului pe venit statul ar face „fifty-fifty” salariul cu angajații din țara noastră.

„Oare să se pregătească să majore cota unică? Pentru că eu nu cred că au capacitatea să introducă o cotă progresivă de la anul. Eu cred că asta devine teama principală, creşterea impozitului pe venit. Să nu uităm că până în 2017 am avut 16%. Ea a fost scăzută de Dragnea la 10%, dar a fost scăzută ca să compenseze creşterea contribuţiilor. Mutarea contribuţiilor tot atunci s-a făcut”, a spus Biriș, citat de Digi24.

Majorarea impozitului pe dividende

Consultantul Alex Milcev de la EY spune că și impozitul pe dividende ar putea crește de la 8% la 16%.

Și acest impozit fusese inițial tot 16%, dar a scăzut la 8% pentru că Guvernul a dorit în trecut să stimuleze oamenii să investească pe bursa de la București.

Pragul la microîntreprinderi

O altă problemă discutată între PSD și PNL este pragul de impozitare pentru microîntreprinderi.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede reducerea pragului de la 500.000 de euro la 88.500 de euro.

Practic, firmele cu afaceri de până la 500.000 de euro plătesc impozit pe cifra de afaceri de 1 sau 3%, în funcție de o serie de condiții. În cazul scăderii pragului, vor mai putea aceste praguri doar cele cu venituri sub 88.500 de euro.

Restul urmează să treacă la impozit pe profit de 16%.

114.000 de firme afectate

Numărul microîntreprinderilor active este în prezent de circa 380.000, iar o reducere a pragului pentru încadrarea la acest tip de impozit pe venit ar face ca 114.000 de firme să treacă la noua formă de impozitare, conform Profit.ro.

Cele mai afectate vor fi firmele familiale. Reprezentanții micilor firme spun că acestea preferă taxarea pe cifra de afaceri deoarece este mai simplă, iar sistemul fiscal este prea complicat.

Taxarea pe cifra de afaceri a fost introdusă de stat anterior tocmai pentru că nu putea taxa suficient sectorul.

PNL se opune reducerii pragului, deoarece afectează mediul de afaceri, dar PSD argumentează că fără reducerea pragului se pierd fonduri aferente cererii numărul 3 de plată din PNRR.

Impozitul pe proprietăți și mașini

Majorarea impozitelor locale este o altă problemă. O lege în acest sens a fost deja adoptată în 2022, dar aplicarea acesteia a fost amânată inițial până în 2025.

Guvernul a dorit mai întâi să crească plafonul minim pentru impozitele pe proprietate, de la 0,08% la 0,1% din valoarea clădirii.

Ulterior, în Parlament s-a revenit la 0,08%, dar a fost introdus un alt criteriu: o valoare impozabilă cu 50% mai mare.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat însă miercuri că românii vor plăti aceleași impozite pe proprietate anul viitor, după ce Guvernul va aproba un act în acest sens.

„Am amânat până la 1 ianuarie 2026 aplicarea noului mod de calcul a valorii impozabile pentru clădiri, pe baza valorii din studiile de piață. Până atunci, Ministerul Finanțelor trebuie să își construiască o structură specializată, iar Agenția de Cadastru are obligația de a furniza date către această structură”, a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

Valoarea proprietăților se va stabili în funcție de valorile de piață, nu de grilele notarilor, iar Finanțele trebuie să stabilească un mecanism prin care să fie calculată acest lucru.

Majorarea taxelor locale este la rândul ei cerință a Comisiei Europene prin PNRR.

Suprataxa pe gaze și carburanți, extinsă

Concomitent, o modificare a Codului Fiscal a fost făcută zilele trecute în Parlament.

Camera Deputaților a decis, în calitate de cameră decizională, ca și firmele cu afaceri mai mici de 50 de milioane de euro să plătească taxa de 0,5% pe cifra de afaceri, conform Profit.ro.

Această suprataxă fusese introdusă la 1 ianuarie 2024 și viza profiturile excepționale realizate în urma creșterii prețurilor ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia.

Proiectul a fost inițiat în primăvară de deputații Marius Țuțuianu (PSD), Ognean Crîstici și Gheorge Nacov (din grupul minorităților naționale) și fusese respins de Senat în septembrie.

Inițial Guvernul s-a opus, deoarece legea ar fi fost retroactivă, urmând să se aplice de la 1 ianuarie 2024.

Argumentul inițiatorilor a fost că jucătorii mari din domeniu își pot face firme mici pentru a nu depăși pragul de 50 de milioane de euro.

Conform surselor Libertatea, inițial modificarea viza micile firme ce importau produse petroliere din Turcia și le comercializau în România sau le exportau în Ucraina și Moldova.

Șoc la gaze

Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, afirmă însă că modificarea va duce la majorarea prețurilor la gaze, deoarece unii traderi au profit mai mic decât noua taxă, ceea ce îi va forța să crească prețurile.

„Marja de adaos medie în anul 2024 a traderilor de gaze estimăm că a fost cuprinsă între 0,6% și 1,3%. Având în vedere că această lege urmează se se aplice de la 1 ianuarie 2025, când conform estimărilor prețul gazelor pe piața naturale engros se așteaptă să se situeze la un nivel de 40 euro/MWh, rezultatele aplicării acestei legi ar determina următoarea situație: după achitarea impozitelor pe profit, a impozitelor pe cifra de afaceri, a impozitelor pe dividende, ar aduce un profit net între 0% și 0,5%”, arată Chisăliță.

„În condițiile în care dobânda la depozite este de 5-8%, nici un trader nu ar accepta să mai lucreze în aceste condiții, fără o creștere a prețului”, conchide acesta.

Eliminarea plafonării la energie și gaze, alte creșteri de preț

Până la 1 aprilie 2025 prețurile gazelor și energiei sunt plafonate de către Guvern. După eliminarea plafonării ar urma ca peste 5 milioane de gospodării să achite prețuri la nivelul pieței.

Furnizorii au cerut eliminarea plafonării și acordarea de ajutoare specifice, doar pentru cei cu situație materiale precară. Aceștia au ajuns la cuțite cu autoritățile deoarece statul a acumulat datorii de un miliard de euro în urma decontărilor neefectuate.

Totuși, ministrul Energiei Sebastian Burduja, a afirmat că plafonarea ar putea continua deoarece piața nu este funcțională, ca urmare a problemelor cu interconexiunile din Europa Centrală și a faptului că Ucraina importă curent din regiune.

Eliminarea facilităților din IT, agricultură și construcții

În fine, o altă eliminare ar putea fi a facilităților avute de angajații din IT, agricultură, industria alimentară și construcții. Aceștia nu plătesc impozit pe profit dacă au salarii până în 10.000 de lei.

De asemenea, angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu plătesc contribuția de 4,75% aferentă Pilonului II de pensii.

Pragul de 10.000 de lei a fost introdus anul trecut, când a fost introdusă și contribuția de asigurări de sănătate de 10%. Anterior, exista o scutire și pentru aceasta.

Comisia Europeană consideră că aceste stimulente și-au îndeplinit scopul și ar trebui eliminate pentru a se face o uniformizare fiscală.

Facilitățile din construcții se aplicau pentru 423.000 de angajați din construcții și 168.000 în industria alimentară și agricultură, conform datelor Guvernului, citate de Hotnews.

Urmărește-ne pe Google News