Top 10 achitări spectaculoase în anul 2024. Cine sunt inculpații VIP care au fost găsiți nevinovați și câți dintre ei „au fentat” justiția

Călin Popescu Tăriceanu, achitat pentru mita de la Fujitsu-Siemens

Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu și fostul consilier prezidențial Petru Berteanu au fost achitați pe fond, pe data de 10 octombrie 2024, în dosarul presupusei mite de 800.000 de dolari pe care primul ar fi luat-o prin intermediul celui de-al doilea de la compania Fujitsu-Siemens, în perioada 2007-2008, în vederea prelungirii contractelor Microsoft. Hotărârea Secției penale a Înaltei Curți nu este definitivă, procesul urmând a fi soluționat la Completul de 5 judecători al aceleiași instanțe.

Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu-Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft. Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte. 

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 de dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007-2008. Restul de bani până la 2,5 milioane de dolari a rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

Recomandări

Când te naști în iesle, șansele să mori crucificat sunt mari sau scurtă istorie a sărăciei

Adriean Videanu, achitat alături de Ioan Niculae în Dosarul Romgaz

Fost ministru al economiei, Adriean Videanu a scăpat definitiv de acuzațiile din Dosarul Romgaz, în care a fost trimis în judecată de DIICOT pentru că l-ar fi ajutat pe afaceristul Ioan Niculae să ia gaze ieftine de la stat.

Pe data de 29 mai 2024, Completul de 5 judecători de la Înalta Curte i-a achitat atât pe Adriean Videanu, cât și pe Ioan Niculae pentru acuzațiile de constituire a unui grup infracţional organizat şi delapidare. Cei doi fuseseră exonerați de răspunderea penală şi la instanţa de fond, în decembrie 2022, pe motiv că „faptele nu există”.

Recomandări

Militarii care devin atacatori: Unde greșește SUA în sprijinirea veteranilor care comit atentate

Din stufosul rechizitoriu al DIICOT rezultă că Ioan Niculae ar fi făcut tot posibilul în a-i determina pe reprezentanții Executivului – Varujan Vosganian și Adriean Videanu – să-i dea un act normativ „cu dedicație” în așa fel încât Interagro să beneficieze de gaze mai ieftine de la Romgaz, la un sfert sau o treime față de cele de pe piață.

Ulterior, Varujan Vosganian, predecesorul lui Adriean Videanu la Ministerul Economiei, n-a mai ajuns nici la Parchet, nici în instanță, deoarece colegii din Parlament au avizat negativ demararea cercetărilor penale.

Gabriel „Puiu” Popoviciu a scăpat de dosarul terenurilor din Băneasa

Afaceristul Gabriel Puiu Popoviciu a reușit să își anuleze condamnarea definitivă de 7 ani de pușcărie pronunțată de Înalta Curte în 2017 în dosarul preluării frauduloase a terenurilor de 224 de hectare ale Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV), evaluate la 700 de milioane de euro.

Pe data de 12 iulie 2024, Curtea de Apel București a admis o cerere de revizuire depusă de Puiu Popoviciu și a dispus achitarea acestuia pe motiv că „fapta nu există”.

Recomandări

Ce rol vor avea aleșii traseiști în 2025. Provocările partidelor pentru noul an ANALIZĂ

„Toată construcţia infracţională a abuzului în serviciu, respectiv complicităţii, a fost clădită pe reţinerea unui regim juridic de bun aflat în proprietatea publică a statului a terenului Fermei Băneasa, nesusceptibil de apropriere privată”, a notat judecătoarea de la Curtea de Apel București.

Avocații lui Puiu Popoviciu și-au întemeiat cererea de revizuire pe un document nou, necunoscut instanțelor de judecată la data pronunțării pedepsei, care ar demonstra că terenurile USAMV nu erau în proprietatea statului, ci a Universității. 

Pe scurt, terenul de 224 de hectare al Fermei Băneasa în legătură cu a cărui achiziție Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv la 7 ani de pușcărie s-ar fi aflat în proprietatea Universității de Agronomie încă din 1929, printr-un Decret semnat de Regele Mihai I. Cum Ministerul comunist al Învățământului nu a cerut niciodată „înscrierea în cartea funciară”, după Revoluție a rămas în vigoarea legea Regelui Mihai, de pe vremea când suveranul era copil. 

Ovidiu Tender, „albit” după 9 ani în Dosarul RAFO-Carom

Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a dispus ridicarea sechestrului pe averea lui Ovidiu Tender, stabilit la 162 de milioane lei, pe motiv că una dintre infracţiunile pentru care a fost condamnat în anul 2015 – abuzul în serviciu – a fost dezincriminată.

Ovidiu Tender a fost condamnat definitiv, în iunie 2015, la 12 ani şi şapte luni închisoare în dosarul RAFO-CAROM, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, respectiv înşelăciune, instigare la abuz în serviciu, constituirea şi apartenenţa la un grup de crimă organizată, spălare de bani. El a executat efectiv doar patru ani şi jumătate, fiind eliberat condiţionat în noiembrie 2019.

Pe data de 26 iulie 2024, Curtea de Apel Bucureşti i-a admis lui Tender o contestaţie la executare şi a constatat că infracţiunea de abuz în serviciu a fost dezincriminată, pentru partea care se referă la încălcarea legislaţiei secundare.

Dacă instanțele vor adopta același raționament juridic, cazul lui Ovidiu Tender va acționa ca precedent judiciar, situație în care ar putea fi declarate „legale” și alte privatizări frauduloase din anii 90 – 2000. 

În esență, „rețeta” pentru toate aceste privatizări a presupus intervenția unor oameni de afaceri pe lângă directori ai fostelor combinate sau întreprinderi, ultimii fiind convinși să vândă activele pe degeaba, în schimbul unor așa-zise investiții.

Nicolae Bănicioiu, achitat pe fond de Instanța supremă

Nicolae Bănicioiu, fost ministru al sănătăţii şi al tineretului şi sporturilor, a fost achitat pe fond de Instanţa supremă, pe data de 4 octombrie 2024, într-un dosar în care a fost trimis în judecată de DNA pentru că ar fi primit aproape 800.000 de euro mită de la oameni de afaceri, în legătură cu numirea unor manageri de spital şi derularea unor contracte din bani publici.

Potrivit deciziei instanţei, Nicolae Bănicioiu a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, pe motiv că fapta nu există. De asemenea, în cazul infracţiunii de trafic de influenţă, instanţa a dispus încetarea procesului penal împotriva lui Bănicioiu, ca urmare de prescrierii faptei.

În acelaşi dosar, a fost achitat şi o complice a fostului ministru, Cătălina Alexandra Furtună.

Potrivit DNA, în perioada 21 decembrie 2012 – 7 aprilie 2015, când era ministru al tineretului şi sporturilor, Nicolae Bănicioiu ar fi acceptat promisiunea a doi oameni de afaceri (martori în cauză) şi ulterior ar fi primit în numerar de la unul dintre cei doi suma totală de 1.292.122 de lei, reprezentând dividende aferente anului 2013 distribuite de două societăţi comerciale care comercializau bunuri către spitale publice/institute.

În schimb, spun anchetatorii, Bănicioiu ar fi promis că îşi va exercita influenţa asupra ministrului sănătăţii de la acea vreme, astfel încât să-l determine pe acesta să menţină sau să nu revoce din funcţie manageri de la cinci spitale publice/institute din Capitală şi judeţul Ilfov aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu care firmele controlate de oamenii de afaceri derulau relaţii comerciale profitabile, sau numirea pe funcţia de manager a acelor spitale publice/institute a unor persoane apropiate oamenilor de afaceri.

Soțul judecătoarei Sabina Adomniței, găsit nevinovat 

Pe 8 februarie 2024 Cristian Adomniței a scăpat prin achitare de pedeapsa de 3 ani și 2 luni de închisoare cu executare pe care o primise pe fond pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Galați au statuat că fostul președinte al CJ Iași a semnat fără să cunoască un document fals, fapt care nu ar fi de natură să îi atragă răspunderea penală.

Judecătorii au scris în motivare, negru pe alb, că „avizarea unui document nu presupune atestarea şi asumarea conținutului acestuia”.

De un număr de 12 amânări au avut nevoie judecătorii de la Curtea de Apel Galați până să găsească „aforismul” prin care să îi justifice nevinovăția. 

Magistrații explică și ce anume înseamnă semnătura unui șef de Consiliu Județean pe un document: 

„Avizarea procesului verbal echivalează cu atestarea formei corespunzătoare a acestuia, în sensul ca este datat, semnat etc. Din acest punct de vedere, s-a arătat că, a aviza documentul înseamnă a certifica faptul că el îndeplinește condițiile de formă cerute de cerințele legale, și nicidecum o asumare a conținutului acestuia. S-a mai precizat că nu există nicio dovadă care să atestă că inculpatul (Adomniţei Cristian Mihai – n.r.) a avut reprezentarea că documentul era un fals, fiind o operațiune ca oricare alta și prin urmare, tipicitatea obiectivă și tipicitatea subiectivă în ceea ce privește infracțiunea de fals intelectual nu sunt îndeplinite”, au scris judecătorii în motivare. 

Cristian Adomniţei a fost acuzat de DNA că în 2013, când era preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Iaşi, a atribuit firmei Laser Co SRL un contract de servicii de tipărire de materiale de promovare a judeţului pe baza unor documente false.

În paranteză fie spus, soția lui Cristian Adomniței este judecătoarea Sabina Adomniței de la Curtea de Apel București, o apropiată a fostei șefe a CSM Lia Savonea.  

Maricel Păcuraru a învins „Statul paralel”

Afaceristul Maricel Păcuraru – a cărui familie deține postul de televiziune Realitatea TV – a reușit să scape de efectele condamnării de 4 ani de închisoare pronunțate pe numele lui în 2014, în legătură cu o „țeapă” de 4 milioane de euro în dauna Poștei Române. Tot la Tribunalul București, Maricel Păcuraru este judecat pe fond în dosarul fraudei cu cartele pre-pay de 5 milioane de euro în dauna Loteriei Române.

Pe data de 11 decembrie 2024, Tribunalul București a admis contestația la executare formulată de Maricel Păcuraru, în care omul de afaceri arată că instanțele l-au iertat în trecut de complicitate la abuz în serviciu pe argumentul redefinirii acestei infracțiuni, așa că normal ar fi să scape și de pedeapsa de spălare de bani.

Păcuraru a fost eliberat condiționat pe data de 25 octombrie 2017 de Tribunalul Brăila, la 2/3 din pedeapsa de 4 ani la care fusese condamnat pentru prejudicierea Poștei Române. Maricel Păcuraru executase 815 zile din cele 1.460 de zile de pușcărie la care fusese condamnat. 

În acest moment, Maricel Păcuraru conduce „din umbră” Realitatea TV, prin copiii lui: Alexandra Beatrice Păcuraru-Bertalan și Ionuț Marcel Păcuraru, amândoi cu acțiuni la SC Geopol International SRL, potrivit portalului ListaFirme.ro. Postul de televiziune luptă cu „statul paralel”, sintagmă prin care se înțelege sistemul de judiciar așa-zis corupt, care îi aruncă în pușcărie pe afaceriștii „nevinovați”.

Ana Maria Pătru a câștigat lupta cu DNA Ploiești

Pe data de 14 mai 2024, Curtea de Apel București a achitat-o definitiv pe Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP, acuzată de DNA de trafic de influență în favoarea patroanei Siveco, Irina Socol. Instanța de control judiciar a menținut, astfel, hotărârea de achitare pronunțată pe fond de Tribunalul București.

Ana Maria Pătru a susținut printre suspine, la ultimul termen de judecată, că a fost victima abuzurilor procurorului Lucian Onea de la DNA Ploiești, care ar fi inventat toate acuzațiile, inclusiv detaliul că ar fi primit ca șpagă un ceas marca Hublot. Fosta șefă a AEP a arătat că, în realitate, ea a deținut o replică a unui astfel de ceas, despre care a spus că e „un fake”.

Irina Socol este supranumită „regina softurilor” după ce firma ei, Siveco România SA, a avut mai multe contracte cu statul. Cincizeci de denunțuri ar fi făcut patroana Siveco la DNA, spuneau avocații în sala de judecată, la ultimele termene din dosarul de trafic de influență al fostei șefe AEP. 

Acest lucru a „cântărit greu” pentru judecătorul de la Tribunalul București, pe data de 25 mai 2023, atunci când a pronunțat decizia de achitare pe fond.

„Cercetând probatoriul conținut în rechizitoriul parchetului, tribunalul constată că macheta pe care a fost construită acuzația are în centru declarațiile martorului denunțător și „colaborator” al organelor de urmărire penală, (Irina Socol – n.r.), singura persoană care pretinde că ar fi purtat discuțiile cu inculpata (Pătru Ana Maria – n.r.) privind „șpaga” și condițiile acordării acesteia, care se completează cu declarații ale unor persoane, foști angajați ai (Siveco România SA – n.r.), care ar fi confirmat o parte dintre împrejurările relevate de către (Irina Socol – n.r.), pe elemente exterioare celor esențiale în configurarea infracțiunii de trafic de influență”, reține Tribunalul în motivarea hotărârii de achitare pe fond.

Afaceristul cu burgerii de aur, nevinovat pentru achizițiile din pandemie

Evanghelistul Avram Marius Gal – patronul restaurantului clujean care a inventat „burgerii de aur” și fost președinte al PSD Câmpia Turzii – a fost achitat definitiv pentru trafic de influență în dosarul în care a fost acuzat că ar fi luat bani de la doi afaceriști pentru a le „face lipeala” cu Unifarm SA pentru livrarea a două milioane de măști de protecție din China.

În primele luni ale anului 2020, Marius Avram Gal s-a asociat cu afaceriștii Bogdan Crăciunoiu și Jurgen Andreas Faff, după ce a „mirosit” că pandemia reprezintă o oportunitate de afaceri prin importul în România a unui număr de două milioane de măști FFP 2 din China, la prețul de 3,5 dolari/mască.

Bogdan Crăciunoiu și Jourgen Faff n-aveau „intrare” la Unifarm SA, așa că aveau nevoie de relațiile lui Avram Marius Gal. Pe data de 29 noiembrie 2024, Curtea de Apel București a stabilit că fapta de trafic de influență nu există, deoarece Avram Marius Gal nu le-ar fi promis afaceriștilor că vor obține contractul cu Unifarm SA, deși chiar asta s-a întâmplat.

În schimb, pe data de 16 februarie 2024, Tribunalul București l-a condamnat pe Gal la 5 ani de pușcărie. Instanța de fond a reținut că Avram Marius Gal spunea despre fostul director al Unifarm, Adrian Ionel, că este „securist” și că îl „convoacă la lot”, iar despre o altă directoare din compania de stat – că o are „în portofoliu”.

Alexandru Cumpănașu, achitat după ce a mințit prin omisiune 

Alexandru Cumpănașu a fost achitat în prima instanță, pe data de 18 iunie 2024, pentru obținerea pe nedrept de bani europeni prin prezentare de documente false sau incomplete, după ce s-a angajat ca „expert IT” la Școala Naţională de Studii Politice și Administrative (SNSPA). 

Instanța de fond a reținut în motivare că Alexandru Cumpănașu n-a săvârșit fapta cu forma de vinovăție cerută de legea penală, mai exact că n-a susținut în fals că are studii universitare, ci a omis să precizeze că nu le are.

Cumpănașu i-a spus unei angajate a SNSPA, la momentul semnării contractului, că nu poate depune diploma, deoarece „urmase facultatea la o structură mai specială” și că va aduce înscrisul pe parcursul derulării proiectului.

Angajata, citată ca martoră la proces, a arătat că a observat că Alexandru Cumpănașu avea în CV un curs de studii postuniversitare susţinut la Colegiul Naţional de Apărare, astfel încât a dedus că nu l-ar fi putut urma fără să fie absolvent de facultate. 

La solicitarea organelor de urmărire penală, Universitatea Națională de Apărare Carol I a comunicat că Alexandru Cumpănașu nu figurează ca absolvent al vreunui curs al Colegiului Național de Apărare din cadrul universității.

Cumpănașu, originar din Caracal, a devenit cunoscut la nivel național în 2019, după aparițiile sale televizate în calitate de „unchi al Alexandrei Măceșanu”, una dintre adolescentele răpite și ucise de criminalul Gheorghe Dincă.

Hotărârea nu este definitivă, Alexandru Cumpănașu fiind judecat de Curtea de Apel București, cu următorul termen stabilit pentru data de 4 februarie 2025.

Fotografii: Hepta, Agerpres, Facebook

Urmărește-ne pe Google News