ComenteazăSpecialiștii spun că această a doua tornadă de la Făcăieni nu transformă localitatea într-una înfricoșătoare, demnă de evitat. Au mai fost tornade și în alte părți la României, din anul 2002 încoace. Problema este: de ce au devenit tornadele un fenomen aproape obișnuit în țara noastră în ultimii 15 ani? Până la primul eveniment din Făcăeni, românii nu văzuseră tornade decât în filme.
Tornadele de la Vama Veche
Dumitru Baltă, cunoscut ca meteorolog previzionist de gradul I, una din legendele meteorologiei românești, ne-a spus că, tehnic, asemenea fenomene apar din cauza fronturilor reci de gradul I care dezvoltă nori de mare înălțime, iar sub ei apar intensificări putrernice ale vântului. Fenomenul are indicativul CB.
”Norul din care se dezvoltă o tornadă are puterea a 10 bombe de la Hiroshima„
”Aviatorii îl numesc Charlie Brown și îl ocolesc cu precauție. Dacă intră acolo, avionul este făcut bucăți. Energia acestor nori are de 10 ori puterea bombei de la Hiroshima. Dacă baza norului ajunge la 300 de metri de sol, uneori chiar la 50 de metri, cum a fost la Făcăeni în 2002, atunci se produce tornada care distruge totul. De ce avem așa ceva în România? Vă reamintesc că în anul 2000 au apărut cele mai fierbinți veri în vestul Europei, soldate cu numeroase victime. De la an la an, verile caniculare s-au deplasat către Est, iar acum este mai cald la noi decât în occidentul european. Sunt fenomene legate de încălzire aglobală, dar sunt ciclice, nu trebuie să ne panicăm. Mai mult, fenomenul de vară caniculară și-a diminuat amplitudinea în deplasarea sa de la Vest la Est. În viitor vom scăpa de asemenea manifestări meteorologice violente”, ne-a spus Dumitru Baltă (foto).
De ce ruperile de nori, tornadele și grindina nu vor mai fi fenomene extreme izolate în România
Libertatea a publicat încă de la începutul anului că vom asista la asemenea fluctuații și fenomene meteo violente.
”Vara anului 2017 va fi punctată de fenomene extreme frecvente, cu valuri de căldură şi ploi torenţiale care ar putea produce inundaţii pe spaţii restrânse”, a explicat Gabriela Băncilă, şef centru naţional de prognoză în cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie.
„Schimbarea climei nu însemnă doar creșterea graduală a temperaturii, se modifică și tiparele vremii, unele fenomene considerate extreme și rare ajungând să devină ceva obișnuit în noua stare climatică. Pe de altă parte, datorită dezvoltării fără precedent a aglomerărilor urbane, devenim și mai expuși acestor fenomene extreme”, ne-a spus climatologul Roxana Bojariu, expert al Grupului Interguvernamental pentru Schimbarea Climei din România.