În culisele fabricii de iaurt
Ca să obţii un iaurt care să cucerească consumatorii ai nevoie de lapte de calitate şi de fermenţi buni. Laptele de calitate ne duce cu gândul la ferme de poveste, dar despre fermenţi nu ştim mare lucru. Ei sunt recunoscuți ca bacterii benefice și sunt produși în fabrici specializate, în condiţii de igienă extrem de stricte pentru a evita contaminarea cu alte bacterii nedorite. Fermenții sunt, de fapt, iaurturi concentrate și deshidratate în vid, la temperatură joasă. Sunt un fel de maia și arată ca niște bobiţe albe, ambalate în cutii asemănătoare celor de lapte și păstrate în congelator. Există doi fermenţi folosiţi în întreaga lume în fabricile de iaurturi: Lactobacillus bulgaricus şi Streptococcus termophilus. Pe lângă cele două tipuri de bacterii de mai sus, mai pot fi adăugate şi probiotice, cu rol în menţinerea echilibrului florei intestinale. Aţi auzit, cu siguranţă, de Bifidus ActiregularisTM, o bacterie izolată dintr-un produs lactat de compania Danone, acum vreo 30 de ani și folosită în delicioasa gamă Activia. După ce laptele este pasteurizat, pentru a fi distruşi eventualii microbi, el este amestecat cu fermenţi şi este lăsat la căldurică pentru fermentare. Concret, fermenţii încep să se hrănească din lactoza existentă în lapte şi generează acid lactic, ceea ce duce la coagularea proteinelor. Astfel, laptele devine consistent şi prinde acel gust acrişor fără de care unii dintre noi nu-şi pot începe bine dimineţile. “După obţinerea nivelului de fermentaţie dorit – conform studiilor de preferinţă a consumatorilor, procesul este oprit prin răcire. Iaurtul nu este repasteurizat pentru conservare, în mod cert nu în fabrica Danone pe care am vizitat-o. Deci iaurturile sunt “vii” şi se vor menţine aşa pentru perioade lungi de timp”, spune Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie, care a vizitat fabrica Danone din Bucureşti.
Danone produce zilnic peste un million de iaurturi în fabrica din București, cu lapte proaspăt, colectat de la fermieri români în fiecare zi. Toți curioșii sunt poftiți în “bucătăria” Danone – liderul pieței de iaurturi organizează vizite pentru întreaga familie în fabrica din București. Detalii găsiți aici.
Iaurt de fabrică sau iaurt de casă? Ce alegem?
Fabricile de iaurt au ceva ce noi nu putem avea niciodată în piaţa de unde cumpărăm laptele, în bucătăria unde facem iaurtul sau în locul unde îl lăsăm la fermentat: control absolut asupra condiţiilor de producţie şi de igienă. Cisternele Danone colectează zilnic laptele de la fermieri români -laptele este testat mai întâi la fermă, înainte de încărcarea în cisterne, apoi imediat la sosirea în fabrica Danone înainte de a fi descărcat. Ca nu cumva să conţină eventuale reziduuri de antibiotice, toxine sau microbi.
Fermenţii au şi ei rolul lor. Cei din fabrică sunt produşi în condiţii de igienă extrem de stricte, din iaurturi concentrate şi deshidratate în vid, la temperatură joasă. Acasă folosim ca maia pentru fermentare câteva linguri din lapte prins sau iaurt din comerţ. „Iaurtul” obţinut astfel îl consumăm rapid pentru că îşi schimb gustul şi poate deveni chiar amar din cauza bacteriilor de alterare prezente în atmosferă sau pe vase. Nimic din rafturile noastre de acasă nu poate înlocui cuvele mari – etanşe, spălate şi dezinfectate – în care stă laptele şi nici paharele de unică folosinţă, închise ermetic, şi menţinute în lanţ de frig (între +2˚ şi +6˚C), pentru ca laptele fermentat să nu îşi modifice aspectul şi gustul.
“Iaurtul este, prin definiţie, un produs fermentat din lapte, la obţinerea căruia se folosesc două tipuri de fermenţi: Lactobacillus Bulgaricus şi Streptococus termophilus, la care se pot adaugă si alte specii de lactobacili sau bifidobacterii. Laptele care nu este fermentat cu această combinaţie specifică NU poate fi numit “iaurt”, chiar dacă am mâncat cu toţii “lapte prins/covăsit”, “lapte bătut”, “sana”, “kefir” (combinaţie de bacterii lactice şi ciuperci)”, explică Cristian Mărgărit, consultant în nutriţie.
Danone, care produce 1 din 2 iaurturi consumate în România, asigură cel mai înalt nivel de control al calităţii şi siguranţei alimentare. Danone controlează strict calitatea materiilor prime, are linii de producţie performante şi foloseşte ambalaje de unică folosinţă perfect sigilate, care păstrează produsul în deplină siguranţă. Chiar şi temperatura din camioanele care transportă produsele în toată ţara este urmărită electronic, prin GPS, pentru a le asigura iaurturilor cele mai bune condiţii.
De ce iaurtul de fabrică are un termen de valabilitate lung?
Bombardaţi cu fel de fel de informaţii, ne gândim automat că un termen mare de valabilitate trebuie să ascundă nişte ingrediente care nu ne pun sănătatea pe primul loc. Adevărul este surprinzător. În cazul iaurturilor Danone termenul de valabilitate este strâns legat de calitatea ingredientelor şi a procesului de producţie.
De ce trebuie să mâncăm în cel mult câteva zile un iaurt făcut de noi, în casă? De ce iaurtul făcut în fabrică are un termen de valabilitate aşa lung? Iată în continuare câteva informaţii care te vor pune pe gânduri: acasă nu testăm laptele ca să ne asigurăm că nu conţine bacterii de alterare (mucegaiuri, drojdii etc.); acasă fermentăm laptele în vase deschise, nu în ambalaje închise ermetic; nu avem cum să respectăm temperaturile de transportare a laptelui sau de preparare (fermentarea se face doar la anumite grade Celsius, menţinute constant), şi nici nu avem cum să îl ambalăm atât de sigur cum o fac fabricile. Pentru Danone, igiena perfectă pe tot fluxul de fabricaţie şi lanţul de frig continuu în distribuţie şi vânzare sunt priorităţi absolute.
Paharele închise ermetic contribuie şi ele la durata termenului de valabilitate, căci împiedică, de exemplu, râncezirea grăsimilor, proces cu care noi nu putem lupta când facem iaurt în casele noastre. În plus, trebuie să ştiţi că legislaţia interzice utilizarea conservanţilor în iaurturile simple, iar Danone nu foloseşte conservanţi în niciun iaurt, alb sau cu fructe.
Toate iaurturile Danone sunt făcute din lapte proaspăt în care se adaugă fermenţi. Vă puteţi convinge citind etichetele si chiar vizitând fabrica Danone din Colentina – detalii aici.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro