UPDATE 22:35: Atât Gantz, cât și Netanyahu, își revendică victoria alegerilor israeliene.
„Am câștigat! Publicul israelian a avut cuvântul!”, a spus Benny Gantz . „Mulțumesc miilor de activiști și celor mai mult de un milion de alegători, aceste alegeri au un câștigător clar și un învigător clar.
Netanyahu a promis 40 de locuri și a pierdut. Președintele poate vedea clar imaginea și ar trebui să să desemneze câștigătorul pentru a forma următorul guvern. Nu există altă opțiune! „, a mai spus Grantz.
Și premierului Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj: „Blocul de dreapta condus de Likud a avut o victorie clară. Mulțumesc cetățenilor Israelului pentru încredere. Voi începe să formez un guvern de dreapta cu partenerii noștri naturali cât mai curând în seara asta”.
Niciun partid nu a obținut majoritatea parlamentară care îi permite formarea guvernului, ceea ce înseamnă că va urma o perioadă de negocieri în vedera formării unei alianțe majoritare.
UPDATE 22:30: Un exit-poll realizat de Channel 12 israelian plasează partidul lui Netanyahu cu 33 de locuri și Alianţa de centru Albastru şi Alb a lui Benny Gantz cu 37 de locuri.
Iată rezultatele complete ale exit-poll-ului realizat de Channel 12:
Likud – 33
Alianţa de centru Albastru şi Alb – 37
Labor – 6
Union of Right Wing Parties (URP) – 5
Meretz – 5
Hadash-Taal – 6
Raam-Balad – 6
United Torah Judaism (UTJ) – 7
Shas – 6
Kulanu – 4
Yisrael Beiteinu – 5
UPDATE 22:15: Exit-poll-urile din Israel arată că nu va fi un câștigător clar al alegerilor generale, transmite CNN.
Alianţa de centru Albastru şi Alb, condusă de fostul general Benny Gantz, este dată să câștige alegerile: cu 37 de locuri dintre cele 120 de locuri din Knesset, în timp ce Likud, partidul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu, ar câștiga 36 de locuri.
Libertatea vă prezintă principalele lucruri pe care trebuie să le știți despre alegerile din Israel.
Peste 6,3 milioane de israelieni sunt înscriși pe listele electorale și sunt așteptați să își exprime opțiunea de vot, în cursul zilei de marți. Urnele vor fi deschise la ora 07.00 și se va vota până la ora 22.00.
Cine candidează la alegerile din Israel
La alegerile de marți, 9 aprilie, sunt înscrise în cursa electorală 40 de partide, care se luptă pentru cele 120 de locuri din Knesset (n.r. Parlamentul israelian).
Se așteaptă, însă, ca doar 10-14 formațiuni politice să atingă pragul electoral de 3,25%. Sondajele arată că două mari formațiuni – Partidul Linkud (dreapta), condus de Benjamin Netanyahu, și Partidul Albastru și Alb (centrist), al cărui candidat este Benny Gantz – au șanse să obțină scoruri apropiate.
Cifrele preliminare arată că cele două partide vor obține fiecare în jur de 30 de mandate, ceea ce înseamnă că amândouă formațiunile politice vor avea nevoie de sprijinul partidelor mai mici.
Aici, Netanyahu are un avantaj clar deoarece mai multe partide mici de dreapta și-au manifestat deja susținerea pentru actualul premier, dar este posibil ca multe dintre acestea să nu treacă pragul electoral și, prin urmare, să nu-l poată ajuta.
Cum se votează în Israel
Israelienii încă votează folosind bucăți de hârtie. Votanții nu aleg indivizi, ci partide. Atunci când intră în secția de votare, fiecare persoană alege o bucată de hârtie cu numele partidului pe care îl susține, o pune într-un plic și apoi în urna de vot.
Un aspect contestat al acestui tip de vot îl reprezintă cantitatea mare de hârtie utilizată în timpul procesului electoral. Prin lege, pentru fiecare dintre cei 6,3 milioane de alegători trebuie să existe câte 40 de bucăți de hârtie cu fiecare dintre partidele înscrise în cursa electorală.
Primele rezultate
Primele rezultate ale exit-poll-urilor vor fi anunțate la ora 22.00, odată cu închiderea urnelor. Dar se așteaptă ca aceste date să fie destul de inexacte. De exemplu, la alegerile precedente, în 2015, la exit poll, partidul Likud avea 28 de mandate și principalul rival, 27 de locuri.
Dar după numărarea voturilor, formațiunea condusă de Netanyahu a avut 30 de mandate, iar rivalii lor 24. Având în vedere numărul mic al numărului de parlamentari, o astfel de diferență este importantă.
Rezultatele finale se vor afla, astfel, după câteva zile.
Nteanyahu ar putea pierde în fața unui candidat cu origini românești. Cine este Benny Gantz
Sondajele dinainte de alegeri arată că Benjamin Netanyahu se îndreaptă spre o nouă victorie, devenind astfel cel mai longeviv premier din istoria Israelului, depășindu-l pe David Ben-Gurion.
Cu toate acestea, Netanyahu, care se confruntă cu acuzații grave de corupție și așteaptă să fie audiat de procurorul general al țării, este foarte aproape de a fi bătut de Benny Gantz.
În vârstă de 59 de ani, Gantz a fost șeful Statului Major al Forțelor de Apărare a Israelului (IDF), în perioada 2011-2015, și este cunoscut pentru că a condus operațiunea Solomon Airlift – cea mai mare misiune aeriană din istoria Israelului – care a adus 14.500 de evrei etiopieni în Israel.
Mama sa este o supraviețuitoare a Holocaustului din Ungaria, iar tatăl său s-a născut în România. După formarea statului Israel, cei doi s-au stabilit acolo și au creat o cooperație agricolă.
El este nou în politică și împreună cu Yair Lapid, și el cu bunic născut în Transilvania, au fondat Partidul Albastru și Alb și au anunțat, în luna februarie, că vor împărți funcția de prim ministru dacă vor câștiga alegerile.
Scorurile strânse din sondaje au dus la o campanie electorală agresivă și adesea murdară.
Cel mai mare scor nu garantează premierul
Istoria arată, însă, că nici un partid în Israel nu a câștigat vreodată o majoritate de locuri în Parlament și a fost întotdeauna nevoie de o coaliție pentru guvernare.
Asta înseamnă că primul-ministru nu este întotdeauna reprezentantul partidului care obține cele mai multe voturi, ci cel care reușește să reunească suficiente partide pentru a controla cel puțin 61 din cele 120 de locuri din Knesset (n.r. Parlament).
Analiștii spun că Netanyahu are cele mai mari șanse să formeze o coaliție, în special datorită relației apropiată pe care o are cu alte partide de dreapta și cu partidele religioase.
Dacă niciunul dintre cei doi candidați nu vor reuși să formeze o coaliție în primele trei luni, atunci se vor reorganiza alegerile. Ar urma în acest caz o nouă campanie electorală de trei luni și organizarea unui nou scrutin cel mai probabil la sfârșitul anului 2019.
Temele electorale din Israel. Pacea cu Palestina nu era printre ele
Conflictele dintre Israel și Palestina sunt relatate de presa din toată lumea și marile puteri încearcă să găsească soluții, dar această problemă nu a reprezentat o temă serioasă în campania electorală, scrie BBC.
Israelienii consideră că sunt slabe șanse pentru o pace pe termen lung între cele două state care își dispută Ierusalimul și teritoriile din Gaza.
Actuala coaliție aflată la guvernare, în frunte cu Netanyahu, se opune în mod deschis creării unui stat palestinian și doresc să ocupe o parte din teritoriilor acestora, în timp ce Partidul Albastru și Alb vorbește despre „separarea” de palestinieni, dar nu și cum se va face acest lucru.
În timp ce subiectul Palestina nu a fost foarte mediatizat în campania electorală, legalizarea consumului de canabis în scop recreativ a fost intens dezbătut și promovat de unul dintre partidele aflate în cursa electorală.
Liderul partidului Zehut, Moshe Feiglin, despre care analiștii spun că ar putea avea un cuvânt important de spus în desemnarea viitorului premier, cere legalizarea consumului de canabis și promovează principii ultra-naționaliste.
Sondajele arată că Feiglin va obține cel puțin patru mandate în parlament, acestea putând să facă diferența în desemnarea viitorului premier.
Cum votează categoriile sociale în Israel
Opțiunile politice ale celor 6,3 milioane de alegători par a fi strâns legate de apartenența acestora la grupuri sociale, etnice și religioase.
De exemplu, comunitatea de evreii Haredim, ultra-ortodocși de origine europeană din țară, este formată din peste un milion de persoane. Reprezentând peste 15% dintre alegători, aceștia votează în mod tradițional așa cum le cer rabinii și prin urmare aleg partidele de dreapta.
De asemenea, arabii israelieni reprezintă aproape o cincime din populație, însă sondajele sugerează că peste jumătate dintre aceștia nu intenționează să se prezinte la vot deoarece nu cred că există un partid care să reprezinte o opțiune viabilă pentru interesele lor.
Foto: EPA
Citește și: