Tot mai mulți tineri ruși încearcă să evite serviciul militar, de teamă să nu ajungă să lupte în războiul din Ucraina

Danila Davidov a declarat că a părăsit Rusia la câteva săptămâni după ce Kremlinul a trimis trupe în Ucraina, deoarece se temea că va trebui să lupte într-un război pe care nu îl susține.

Artistul digital în vârstă de 22 de ani, care locuia în Sankt Petersburg, a mai spus că, pe măsură ce conflictul se prelungea, era îngrijorat de faptul că Rusia ar putea exercita presiuni asupra tinerilor ca el pentru a servi în armată.

„Nu am vrut să merg la război sau să merg la închisoare, aşa că am decis să plec”, a declarat Davidov pentru Reuters din Kazahstan, unde a spus că lucrează în prezent.

Unii avocați și apărători ai drepturilor omului spun că există un număr tot mai mare de tineri ruși care încearcă să evite serviciul militar obligatoriu al țării de când a început războiul cu Ucraina, la sfârșitul lunii februarie, ceea ce ilustrează ambivalența societății ruse față de conflict.

Unii tineri părăsesc țara, în timp ce alții caută sfaturi pentru a obține scutiri sau căi alternative, sau pur și simplu își ignoră citația, în speranța că autoritățile nu îi vor urmări, reiese din interviuri realizate de Reuters cu șapte bărbați care încearcă în prezent să evite să se înroleze în armată, precum și cu cinci avocați și apărători ai drepturilor omului.

Recomandări

Elena Lasconi, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „Muncim și tot săraci suntem” | EXCLUSIV

Davidov a declarat că a reușit să își scoată numele din registrul serviciului militar și să părăsească țara pentru că a avut o ofertă de muncă în străinătate. El spune că vrea să se întoarcă acasă într-o zi, dar regretă că s-ar putea să nu fie prea curând: „Iubesc Rusia și îmi lipsește foarte mult”.

Kremlinul a adresat mai multe întrebări Ministerului Apărării, care nu a răspuns la o solicitare de a preciza cât de răspândită este evaziunea fiscală și dacă aceasta afectează funcționarea forțelor armate ruse. Ministerul, pe site-ul său, afirmă că „serviciul în armată și în marină este o datorie onorabilă a unui cetățean rus care conferă avantaje considerabile în viitor”.

Moscova susține că desfășoară o „operațiune militară specială” în Ucraina și că aceasta decurge conform planului. Președintele rus Vladimir Putin i-a lăudat pe cei care luptă pentru Rusia, descriindu-i ca „eroi” care îi salvează pe vorbitorii de limbă rusă de la persecuție și care zădărnicesc „planul occidental de a distruge Rusia”. În martie, liderul de la Kremlin i-a descris pe rușii ale căror gânduri sunt mai degrabă de acord cu Occidentul decât cu Rusia drept „trădători”.

Recomandări

Ultimatum de 24 de ore pentru Putin: „Ori oprește agresiunea, ori le dau ucrainenilor rachete Taurus să atace Rusia”, anunță Friedrich Merz, favoritul la postul de cancelar al Germaniei

Pe 24 februarie, Rusia a trimis mii de soldaţi în Ucraina, lansând cea mai mare invazie terestră din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. În urma retragerii trupelor ruse din apropierea Kievului, ritmul războiului a încetinit şi s-a redus la o luptă de artilerie crâncenă, Moscova concentrându-se pe cucerirea teritoriului din estul Ucrainei.

Putin mizează pe o armată profesionistă despre care Occidentul spune că a suferit pierderi semnificative în acest război. În cazul în care armata rusă nu poate recruta suficienţi soldaţi pe bază de contract, printre opţiunile lui Putin se numără utilizarea recruţilor, mobilizarea societăţii ruse sau reducerea ambiţiilor sale.

Deşi Putin a declarat în mod repetat în mod public că recruţii nu ar trebui să lupte în conflictul din Ucraina, Ministerul rus al Apărării a recunoscut, la începutul lunii martie, că unii dintre aceștia au fost deja implicați în conflictul de pe teritoriul Ucrainei. Luna trecută, un procuror militar a afirmat în Camera Superioară a Parlamentului rus că aproximativ 600 de recruţi au luptat în conflict şi că aproximativ 12 ofiţeri au fost sancţionaţi disciplinar ca urmare a acestui fapt.

În schimb, Ucraina a impus legea marţială: bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani nu au voie să părăsească ţara. Kievul afirmă că va lupta până la capăt împotriva a ceea ce consideră a fi o anexare a teritoriului său în stil imperialist.

Recomandări

Filmul intervenției medicale în cazul lui Silviu Prigoană, prezentat pas cu pas de DSU: „Au efectuat fără oprire manevrele de resuscitare”

„Mulți oameni se tem”

De când țarul Petru cel Mare a transformat Rusia într-o mare putere europeană, conducătorii acesteia s-au bazat adesea pe recrutare ca parte a vastei armate ruse, una dintre cele mai mari forţe de luptă din lume. Bărbaţii care au împlinit vârsta necesară trebuie să servească un an în calitate de recruţi. Rusia cheamă în jur de 260.000 de persoane anual, în cadrul unor recrutări care se desfășoară de două ori pe an. Forţele armate combinate ale Rusiei totalizează aproximativ 900.000 de oameni, potrivit Institutului Internaţional pentru Studii Strategice (IISS), cu sediul la Londra.

Evitarea recrutării este o practică bine împământenită, inclusiv prin intermediul unor căi legitime, cum ar fi amânarea serviciului militar din cauza studiilor şi solicitarea de scutiri medicale. Dar în ultimele luni s-a înregistrat o creştere a numărului de tineri care au solicitat ajutor pentru a evita să fie recrutați, potrivit declaraţiilor făcute de patru avocaţi şi conform unor grupuri de apărare a drepturilor omului care oferă consiliere şi asistenţă juridică acestor tineri. Potrivit a doi dintre aceştia, acest lucru se întâmplă mai ales în oraşele mari, precum Moscova şi Sankt Petersburg.

Un grup care oferă consultanţă juridică gratuită, numit „Release”, este condus de Dmitri Luţenko, un rus care locuieşte în prezent în Cipru. El a spus că numărul membrilor unui grup public de pe aplicația de mesagerie Telegram, dedicat celor care caută sfaturi despre cum să evite recrutarea, a crescut la peste 1.000 de persoane, faţă de aproximativ 200 înainte de conflict.

Un alt grup de apărare a drepturilor omului, numit „Citizen. Army. Law”, se concentrează pe consilierea persoanelor care caută tipuri alternative de serviciu militar, ceea ce presupune să lucreze într-o organizaţie de stat, cum ar fi un spital, în locul armatei. Grupul a precizat că a înregistrat o creştere de zece ori a numărului de persoane care au întrebat despre serviciul alternativ, ajungând la peste 400 în acest an, faţă de aproximativ 40 în perioada similară a anului trecut. „Mulţi oameni sunt speriaţi. Ei nu vor să intre într-o armată care luptă”, a afirmat Serghei Krivenko, care conduce organizaţia.

Avocatul Denis Kokşarov, preşedintele asociaţiei juridice Prizyvnik, a declarat că la începutul conflictului a observat o creştere de aproximativ 50% a numărului de persoane care au cerut sfaturi pentru a evita serviciul militar, fără a preciza cifrele. El a adăugat că, de atunci, numărul cererilor a scăzut, iar mai recent, organizaţia a observat o creştere a numărului de tineri care doresc să se ofere voluntari pentru a lupta.

Kokşarov a atribuit această fluctuaţie faptului că oamenii s-au obişnuit cu situaţia actuală şi că a crescut numărul celor care „dau dovadă de patriotism”.

Dorul de casă

Fiodor Strelin, un tânăr de 27 de ani din Sankt Petersburg, a spus că a protestat față de război imediat după invazie, dar a decis să părăsească Rusia la sfârşitul lunii februarie.

Aflat în prezent în capitala georgiană Tbilisi, Strelin a precizat că a evitat anterior recrutarea după ce, anul trecut, a obţinut o scutire din cauza unor probleme de vedere, dar a ales să părăsească Rusia din cauza îngrijorării legate de o mobilizare generală.

„Mi-e dor de casa mea şi deocamdată simt că mi-am pierdut locul în viaţă”, a spus tânărul.

Unii tineri care au fost convocaţi pentru serviciul militar ignoră chemarea în speranţa că autorităţile vor găsi recruţi în altă parte, au menționat șase dintre persoanele care au discutat cu Reuters.

Kirill, un tânăr în vârstă de 26 de ani din sudul Rusiei și care lucrează în domeniul tehnologiei, a declarat că a primit o citaţie de recrutare în aprilie, urmată de un apel telefonic în luna mai prin care i se cerea să se prezinte la un control medical, dar nu a răspuns, pentru că nu susţine războiul Rusiei în Ucraina.

Acest lucru a provocat tensiuni cu unii membri ai familiei şi prieteni care susţin războiul şi care cred că toată lumea ar trebui să-şi îndeplinească stagiul militar, a precizat Kirill, care a cerut să nu i se folosească numele de familie.

„Oamenii din Ucraina sunt ca nişte fraţi. Cunosc mulţi oameni de acolo şi nu pot susţine aceste acţiuni”, a adăugat el.

În iunie, poliţia i-a vizitat locuinţa când era plecat şi a întrebat-o pe mama sa de ce evită serviciul militar, a menționat Kirill, deşi Reuters notează că nu a reuşit să confirme afirmațiile acestuia.

Foto: EPA

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News