Proiectul de lege privind energia termică a fost depus inițial în Parlament în anul 2016, însă de-a lungul ultimilor cinci ani a fost modificat masiv.
O primă formă a acestuia a fost trimisă spre promulgare în anul 2018. La acel moment, prevederea era că apartamentele trebuie să aibă contoare individuale până la finalul anului 2020, după cum scria atunci Adevărul.
Sub 50% contorizare
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) menționa că în România gradul de contorizare este de sub 50%.
Situaţia slabă privind nivelul de contorizare a fost remarcată şi de Comisia Europeană „în condiţiile în care termenul limită de încheiere a acţiunii de contorizare la nivelul ţării era 31.12.2016”.
Iohannis a retrimis legea în Parlament în 2018
Președintele Klaus Iohannis a retrimis însă legea în Parlament, considerând că prevederile ei pot restricționa cetățenii unei localități să folosească o singură metodă de încălzire.
De asemenea, șeful statului considera că legea poate prejudicia companiile care oferă alte soluții de energie termică alternativă sistemelor centralizate.
Obligație până la finalul anului
Noua variantă a legii a fost votată în data de 29 iunie de către Camera Deputaților, iar aceasta este for decizional.
În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2021 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit.
Proiectul de lege prevede:
Obligația de contorizare și folosire a repartitoarelor este doar pentru cei care sunt conectați la sistemele centralizate, nu și pentru cei care folosesc centrale termice de apartament.
Amenzi de până la 1.000 de lei
Legea prevede și amenzi.
„Constituie contravenții, altele decât cele prevăzute în Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare, și se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei nerespectarea termenului limită privind montarea de către proprietari/locatari a repartitoarelor de costuri”, se arată în document.
Legea va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
În cazul în care legea va fi publicată în Monitorul Oficial în această formă, românii din marile orașe care sunt conectați la sistemele centralizate au șase luni la dispoziție să își monteze repartitoare.
Cât costă operațiunea
Montarea unui repartitor costă între 70 și 100 de lei, însă într-un apartament este nevoie de instalarea mai multor dispozitive, în funcție de numărul caloriferelor din casă.
Spre exemplu, în cazul unui apartament de două camere există patru calorifere, câte unul în fiecare cameră, plus cele din bucătărie și baie.
Astfel, montarea de repartitoare și robineți termostatici poate costa între 280 și 400 de lei. Costurile cresc pentru cei cu apartamente de trei sau patru camere.
Expert: „Este încă o fantasmagorie”
Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă, spune că termenul este prea scurt.
Urmează două luni de concedii, iar în decembrie românii sunt cu sărbătorile, deci practic nu sunt șase luni, ci doar trei. Este încă o fantasmagorie aruncată pe piață.
Dumitru Chisăliță:
Acesta spune că principiul legii este corect și că, până la economisirea de energie contorizarea va ajuta la plata corectă a facturilor.
„Abordarea contorizării trebuie să fie următoarea: ori are toată lumea, ori nu are nimeni. Dar când au doar unii, așa cum este acum, nu este corect. Măsurarea nu poate fi făcută doar pentru unii, pentru că apar probleme”, a mai spus el.
Problemele la care se referă sunt cele legate de prețuri. Cei care au repartitoare au acuzat în mai multe rânduri că plătesc mai mult decât cei care folosesc sistemul paușal, adică la comun.
Expertul mai spune că legea nu rezolvă decât jumătate din problemele sistemelor centralizate din România și că ar trebui montate de fapt debitmetre termice, care să măsoare exact cantitatea de energie primită de fiecare consumator acasă.
„Căpușarea consumatorului”
Sorin Mierlea, președintele președintele INFOCONS – o asociație care militează pentru drepturile consumatorilor, spune că există o adevărată sarabandă de scumpiri cu care se confruntă consumatorii în domeniul energetic, iar problema ar trebui discutată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Legile astea trecute pe perioada verii ascund multe. Coroborată cu liberalizările la energie și gaze se ajunge la o sarabandă de scumpiri. Mai există și o propunere de taxare a celor cu centrale de apartament, iar consumatorul vulnerabil nu e suficient definit”, a spus Mierlea.
Acesta descrie plastic situația: „De fiecare dată mai punem ceva în spatele consumatorului. Nu mai e o căpușare a instituțiilor, ci una a consumatorilor”.
Surse: Termenul ar putea fi prorogat
Surse politice au declarat pentru Libertatea că termenul ar putea fi amânat de coaliția de guvernare.
„Legea a fost întoarsă acum mai mult de un an. Inițial, în lege termenul a fost realist, dar din moment ce a stat așa de mult în Parlament, acum este nerealist”, au spus sursele.
Cel mai mare sistem centralizat de energie termică se află în București și este administrat de Termoenergetica, societate a primăriei.
În iarna 2020-2021, sistemul a avut de multe ori probleme, iar cetățenii au raportat că nu primesc căldură sau că sunt avarii.