ComenteazăPrețul alimentelor a urcat cu mai bine de 20% în acest an, potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), o instituție din cadrul ONU.
Circa 345 de milioane de oameni suferă de insecuritate alimentară, comparativ cu 135 de milioane înainte de pandemia de coronavirus, conform sursei citate.
Patru companii controlează până la 90% din piață
Un număr de patru companii de comerț controlează între 70 și 90% din comerțul global cu cereale.
Cunoscut sub acronimul ABCD, cei patru giganți sunt Archer-Daniels-Midland, Bunge, Cargill și Louis Dreyfus.
„Faptul că giganții globali ai mărfurilor fac profituri record într-un moment când foametea crește este în mod clar injust, este o acuzație teribilă asupra sistemelor noastre alimentare. Ce este și mai grav, aceste companii ar fi putut să facă mai mult pentru a preveni criza de alimentară de la început”, spune Olivier De Schutter, a copreședinte al IPES-Food, un grup internațional de experți privind sistemele alimentare sustenabile. Acesta este și raportor special al ONU pentru sărăcia extremă și drepturile omului.
Cargill a raportat o creștere de 23% a veniturilor, până la un record de 165 de miliarde de dolari pentru anul care s-a încheiat în luna mai, iar Archer-Daniels-Midland a realizat cele mai mari profituri din istoria sa în al doilea trimestru al anului. Conform datelor sale financiare, a avut venituri de 27,2 miliarde și un câștig net de 1,2 miliarde, rezultând o marjă netă de 4,53%.
Vânzările Bunge au crescut cu 17% în al doilea trimestru față de același interval, însă profiturile sale au fost afectate de o serie de costuri. Louis Dreyfus a raportat pentru 2021 creșterea profiturilor cu 80%.
Analiștii economici nu văd o problemă, activiștii da
John Rogers, analist la agenția de rating Moodys spune că nu este surprinzătorr că revenirea cererii și blocarea lanțurilor de furnizare a dus la creșterea prețurilor și la profituri mai mari.
„Nu cred că acestea conspiră pentru profituri mari”, a spus el, arătând că multe alte companii au cote de piață în creștere în domeniul cerealelor.
„Nu cred că acționează imoral – nu duc intenționat la prețuri mari”, spune el.
Acesta arată că deși profiturile au crescut per total, marja de profit nu a crescut ca procent, ceea ce arată că piața este relativ eficientă.
Cu toate acestea, o analiză a unui ONG văzută de ziarul britanic sugerează că unele companii își cresc marjele. Analiza arată că Archer-Daniels-Midland și-a crescut marja de la 3,65% în primul trimestru din 2021 la 4,46% în acest an, iar Cargill de la 2,5% la 3,2%.
Argumente pentru taxarea supraprofiturilor
Sandra Martinsone, expert în politici la Bond – o rețea internațională de fundații – spune că o taxă ar putea restaura echilibrul în piețele alimentare și ar ajuta săracii.
Organizația Oxfam a cerut la rândul său suprataxarea companiilor alimentare.
Există temeri că speculațiile pot fi un motiv pentru creșterea prețurilor alimentelor. Orice cauzează foamete este imoral.
Alex Maitland, consilier senior la Oxfam:
Natalie Bennet, de la Partidul Verde din Marea Britanie, spune că există argumente puternice pentru o taxă pe oligopoluri.
Vicki Hird, șefa unei coaliții de pentru agricultură sustenabilă numită Sustain, spune însă că este greu de separat efectul unei taxe asupra mărfurilor în supermarketuri. Dar cere intervenția guvernului pentru a reglementa abuzurile.
Dacă guvernele resping o suprataxare, atunci ar trebui considerate alte măsuri, precum plafonarea prețurilor sau reglementări mai stricte ale comerțului cu mărfuri.
În India, guvernul a interzis tradingul de mărfuri pe piețele financiare pentru a limita inflația.
Scumpirile au multe cauze
Dar cauzele pentru care alimentele se scumpesc sunt complexe.
Războiul din Ucraina joacă un rol important, deoarece Ucraina este unul dintre principalii producători de cereale, ulei de floarea soarelui, mălai și îngrășăminte.
Invazia rusă a dus la creșterea prețurilor la cele mai mari niveluri în luna martie, dar după au mai scăzut puțin.
Blocajul rus asupra transporturilor de grâne a rezolvat parțial problema, iar unele transporturi maritime s-au realizat deja.
Însă ar putea fi afectate recoltele din acest an și următorul din Ucraina și Rusia.
Costuri mai mari cu energia și fertilizatorii
Creșterea prețurilor la energie și îngrășăminte, care au urcat masiv după invadarea Ucrainei, are un impact, în vreme ce revenirea cererii după lockdown-urile legate de pandemie a dus la presiuni suplimentare.
Recoltele din Europa, America de Nord și India au fost fost afectate de secetă. Anul trecut, valurile de căldură din Canada au afectat producția, iar temperaturile înalte și incendiile sunt așteptate să aibă același efect anul acesta.
Pentru producători, cererea crește, producția este constrânsă, și, în ciuda creșterii costurilor, profturile lor par sigure, notează publicația.
Ziarul britanic a contactat cele patru grupuri, dar nu a primit răspunsuri.
Cât de multă concurență există?
De Schutter este tranșant în privința situației: „În final, trebuie să spargem aceste monopoluri care au pus stăpânire pe lanțurile alimentare. O mână de companii controlează piețele globale de semințe și îngrășăminte, genetica animală, comerțul global cu cereale și retailul. Acestea fac profituri uriașe pe spinarea fermierilor, consumatorilor și mediului”.
„Sistem defect”
Creșterea prețurilor este rezultatul unui sistem „defect” în domeniul alimentar, spun experții citați de publicație.
Alex Maitland de la Oxfam spune că războiul din Ucraina a cauzat o volatilitate masivă, dar aceasta este doar ultima lovitură asupra unui sistem global care era deja defect.
Activiștii susțin că semințele și chimicalele sunt controlate tot de o mână de companii, mai scrie ziarul.
În privința semințelor pentru cultivare și a pesticidelor necesare există doar câteva multinaționale: Bayer-Monsanto, Dupont, Dow Chemical și ChemChina-Syngenta. Acestea controlează 60% din comerțul global.
Zece retaileri vând jumătate din mâncarea din UE
Și în privința marilor retaileri globali există o consolidare și numai 10 grupuri acontează jumătate din vânzările de alimente în Uniunea Europeană.
Vicki Hird, șefa organizației pentru agricultură sustenabilă Sustain, spune că fermierii nu au niciun control asupra prețurilor și sunt mai săraci ca niciodată. Aceasta spune că 25% din gospodăriile de fermieri din Marea Britanie trăiesc sub pragul de sărăcie.
Tim Lang, profesor emerit pentru politici alimentare la Universitatea Londrei, spune că statele dezvoltate și în curs de dezvoltare văd acum rezultatul a ani de zile de distorsiuni din piețe.
Nu acordăm destulă atenție mâncării – există multă atenție pentru piețele energetice, dar nu atât de multă pentru mâncare.
Tim Lang, profesor pentru politici alimentare:
Lang spune că această concentrare a puterii în mâinile a câteva companii secretoase duce la o piață mai puțin transparentă, astfel că este greu de văzut dacă are loc speculă.
„Trebuie să regândim sistemul alimentar. Oamenii nu își pot permite o dietă sănătoasă, iar aceasta este o problemă serioasă. Mulți oameni fac o grămadă de bani din mâncare, dar producătorii de alimente primesc doar 8% din cele 250 de miliarde de lire sterline pe care noi (britanicii – n.r.) le cheltuim anual pe mâncare”, a spus el.