Tradiţia Mărţişorului e veche de 8.000 de ani! Iată ce superstiţii au românii, moldovenii, bulgarii, albanezii şi macedonenii în prima zi de primăvară

În credinţele dacilor, aceste amulete erau purtate până când înfloreau copacii, pentru ca apoi să fie atârnate de crengi, pentru a aduce fertilitate şi spor în gospodărie (iată de unde vine obiceiul, păstrat încă în zonele rurale, de a atârna şnurul alb-roşu de ramuri!). Şi romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, luna care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, personificare a naturii ce renaşte.

Cu timpul, mărţişorul a luat forma celor două fire, alb şi roşu, răsucite aşa cum răsuceşte Baba Dochia, în fuior, firul celor 365 de zile (366 – în anii bisecţi, cum este şi 2016), în timp ce urcă pe munte cu oile. Şnurul bicolor semnifică iarna şi primăvara împletite şi victoria soarelui şi a vieţii asupra frigului şi întunericului.

La români

Mărţişorul este aducător de sănătate şi noroc. În trecut, cu această credinţă în gând, mamele legau la mâinile sau la gâtul copiilor, în dimineaţa de 1 martie, şnurul bicolor împletit chiar de ele, din lână. De şnur atârnau un bănuţ de argint, pentru ca pruncii să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul, roşii la faţă (semn al vitalităţii şi voioşiei) şi norocoşi. Fetele îşi puneau firul împletit la gât, convinse că talismanul le va păzi de arşiţa soarelui atunci când vor ieşi la câmp.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

Puterea magică a mărţişorului era consfinţită de zicala: “Cine poartă mărţişoare/ Nu va fi pârlit de soare”. În unele zone din Transilvania se mai păstrează şi azi obiceiul de a lega şnurul alb-roşu de poarta staulului ori de coarnele vitelor, ca să fie bune de prăsilă. Aninat de crengile pomilor fructiferi, şnurul funcţiona ca o garanţie a rodului bogat de peste an.

Cât timp îl purtăm?

Dacă ne luăm după tradiţiile din bătrâni, avem mai multe variante: mărţişorul ar trebui purtat timp de 12 zile; sau până când înfloresc pomii; ori… până când se întorc păsările călătoare; sau până la marile sărbători religioase ale primăverii: Mucenicii, Blagoveştenia, Floriile, Paştele. Indiferent însă de aceste “termene”, tradiţia cere ca, atât timp cât purtăm mărţişorul, să ne purtăm cuviincios, să nu gândim sau să vorbim de rău.

La moldoveni

Persistă obiceiul ca talismanul legat cu şnur alb şi roşu să fie oferit de fete băieţilor, ca să fie sănătoşi şi să aibă lipici la sexul opus.

La bulgari

“Marteniţii” – echivalentul mărţişoarelor româneşti – se poartă până pe 22 martie sau până când apar vestitorii primăverii: o barză sau un copac înflorit. Apoi, amuleta este legată de o creangă, iar cel care a purtat-o îşi pune o dorinţă.

Recomandări

Babadag, oraşul nunţilor între copii. Explicaţia autorităţilor care nu intervin: „comunitatea e una închisă şi deseori refuză a comunica în limba română”

La macedoneni

Mărţişoarele sunt purtate – atenţie! – doar de copii, începând din seara de 28 februarie (sau 29, în anii bisecţi, cum este acesta). În unele zone, cei mici se despart de talismanul norocos pe 9 martie, de Mucenici; în alte zone, mărţişorul este purtat 12 zile sau până când se întorc berzele din Africa. Apoi, şnurul e legat de ramurile pomilor fructiferi, pentru ca aceştia să dea rod cât mai bogat şi mai gustos.

O altă tradiţie macedoneană cere ca fetele să poarte mărţişoare confecţionate dintr-un ban legat de şnur; la sfârşitul lunii martie, şnurul este legat de un trandafir, pentru ca tânăra să fie la fel de frumoasă şi dorită ca mândra floare, iar cu banul se cumpără pâine albă, caş şi vin roşu, pentru ca fetele să aibă pielea albă şi curată şi bujori în obrăjori.

La albanezi

Abia pe 14 martie leagă mamele, la mâna copiilor, “lidhka”, mărţişorul care va fi agăţat într- un copac în ziua când apar în zbor primele rândunele.

Ghioceii, vedetele lunii

Sunt deja zeci de ani de când, mai ales la oraş, mulţi bărbaţi preferă să dăruiască flori femeilor în locul mărţişoarelor clasice. Ca să fii cât mai aproape de tradiţie, alege flori care chiar sunt vestitori ai primăverii, cum sunt ghioceii, vedetele lunii martie, sau lăcrămioarele, zambilele, narcisele şi lalelele. Ori… optează pentru flori albe şi roşii!

Recomandări

De ce crede fostul ministru Constantin Niță că merită eliberat mai repede din pușcărie: s-a spovedit, a văzut filme. Răspunsul judecătorilor

Marţi încep Zilele Babei

Legenda spune că Baba Dochia (la români) sau Baba Marta (la bulgari) porneşte pe 1 martie (numită “Ziua Babei”) la drum, să-şi urce mioarele pe munte, sfidând puterile iernii. Are cu ea nouă cojoace, care o apără de ninsoare şi de frig şi pe care le leapădă, câte unul pe zi, pe măsură ce vremea se îndulceşte. Iar când rămâne şi fără ultimul cojoc, iarna îi dă lovitura de graţie: ger, zăpadă, vânt.

Baba moare în cea de a noua zi, numită Moşi sau 40 de Sfinţi. Aşadar, prima zi de Moşi se suprapune cu ultima zi a Babei. Cei superstiţioşi îşi aleg una din aceste nouă zile ca să afle, în funcţie de starea vremii, cum le va merge tot anul, bine sau mai puţin bine, şi dacă vor fi senini şi bucuroşi sau cătrăniţi şi nemulţumiţi. Se spune că a consulta buletinul meteo, înainte de a-ţi alege ziua, este ca şi cum ai copia la examenul de bacalaureat! Iar rezultatul se anulează…

Urmărește-ne pe Google News