În tradiţiile româneşti, a rămas obiceiul ca, pe 5 decembrie seara, copiii să îşi pregătească ghetuţele, urmând ca peste noapte să fie vizitaţi de Moş şi, în funcţie de ce cadou primesc, să afle cât de cuminţi au fost. Cei neascultători sunt “cadorisiţi” cu o nuieluşă de măr, însă, dacă aceasta va fi pusă în apa şi va înflori până la Crăciun, înseamnă că micuţul care a primit-o a obţinut iertarea Moşului.
Copiii din Franţa lasă, în ajun, pentru Moş Nicolae un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui, morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce şi fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.
În Olanda, Moş Nicolae ajunge pe mare, venind din Spania. Poartă cu el o carte voluminoasă, din care află cum s-au purtat copiii în cursul anului. Cei cuminţi sunt răsplătiţi cu daruri, iar cei obraznici sunt luaţi de asistentul său, Black Peter, înapoi în Spania.
În Germania, Moşul călătoreşte tot cu un însoţitor, Kinect Utrecht, Krampus sau Pelzebock, care vine cu un sac în spate şi o carte în mână, iar copiii obraznici primesc nuieluşe, cartofi sau cărbuni. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi alături de care pun câţiva morcovi pentru caii moşului. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri.
La creştinii din Ghana moşul care aduce cadouri vine din junglă, în timp ce în Hawaii el coboară dintr-o barcă. În acest timp, copiii din Ungaria spun că darurile sunt aduse de îngeri. Copiii din Italia aşază pe o farfurie scrisorile în care-şi notează dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni, iar în locul lor găsesc dimineaţa dulciurile preferate. Cel care aduce daruri în Danemarca duce un sac în spinare şi este purtat de reni, iar micuţii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budincă de orez, în speranţa că aceasta va fi mâncată de elfii care îl ajută pe Moş.
În Polonia, Moş Nicolae ascultă cu îngăduinţă rugăciunile copiilor, apoi îi ceartă sau îi laudă, după cum este cazul, iar la final le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi “pierniki” – prăjiturele făcute cu miere şi mirodenii.

 
 

Urmărește-ne pe Google News