În mai multe zone din România, în prima zi de Paşti există un obicei ce presupune spălarea feţei cu apa în care se pun un ou roşu, unul alb, precum şi un bănuţ. Acesta este un ritual practicat din vechime, iar în prezent se regăsește chiar și în mediul urban.
După participarea la Slujba Învierii, credincioşii mergeau la mormintele celor trecuţi în lumea de dincolo, după care veneau acasă cu lumânârile aprinse pentru a aduce Lumina Învierii. Urma spălarea feţei cu apă în care s-a pus un ou roşu, unul alb şi un bănuţ, existând credinţa că astfel se vor curăţa, se vor purifica prin apa folosită.
Apa are o semnificaţie deosebită în tradiţia populară şi mai cu seamă cu acest prilej are rolul de a curăţa, de a purifica. Apa o întâlnim şi cu prilejul altor obiceiuri din ciclul vieţii: la naştere, la nuntă, la înmormântare, având un rol deosebit, şi, iată, că nici în cadrul acestei sărbători nu lipseşte. Oul roşu semnifică sănătatea, era o dorinţă, speranţa de a fi sănătoşi pe parcursul anului respectiv. Copiii chiar obişnuiau să ia din apa respectivă oul roşu şi să-l apropie de obraji, să îşi şteargă obrajii cu el în ideea de a fi sănătoşi pe parcursul anului. Oul alb semnifică puritate, iar bănuţul noroc.
De regulă, celui mai mic dintre copii care se spăla ultimul îi rămânea bănuţul din apa respectivă. Era o bucurie pentru ei să se spele cu această apă şi să primească bănuţul
 

Urmărește-ne pe Google News