ComenteazăTradițiile se păstrează cu sfințenie atunci când unul dintre juni pleacă dintre cei vii, iar colegii săi sunt cei care se ocupă de toate rânduielile. ”După ce moare, junele este scăldat de doi bărbaţi, bărbierit şi îmbrăcat în straie de sărbătoare, apoi este aşezat în casă cu capul spre fereastră şi cu picioarele spre uşă. Seara, junii fac de priveghi în civil. Se stabileşte cine poartă crucea, cine duce steagul grupului, coroana pe care se pune tricolorul, cerul şi coştiugul. La catafalcul junelui decedat se face de gardă”, a explict în revista ing. Florin Filipescu, un şcheian trecut de mult de vârsta tinereţii, pentru revista ”Între Chietrii”.
Așa s-a întâmplat și recent, când a fost înmormântat Miki Alexe, un braşovean care timp de 40 de ani a fost alături de formațiile de juni. Convoiul mortuar a străbătut străduţele din Şchei, împreună cu reprezentanţi ai tuturor grupurilor – Tineri, Bătrâni, Dorobanţi, Curcani, Roşiori Albiori şi Braşovecheni, iar în fruntea cortegiului s-au aflat praporul bisericii, crucea, împreună cu junele care duce calul alb cu şalangurile şi cu şaua întoarsă acoperită cu un giulgiu negru.
”Junii îşi petrec mult timp pe cal, iar mai ales cei care cu funcţii înalte sau cu vechime mare sunt duşi la groapă cu calul, cel care i-a condus şi pe timpul vieţii. Calul alb reprezintă un simbol de înaltă cinstire în întreg folclorul românesc, nu doar al Şcheiului sau al zonei”, mai spune Filipescu. Nu lipsesc de la înmormântare nici tricolorul, coroanele şi steagurile junilor, iar pe toată durata slujbei fac de gardă câte 6 juni îmbrăcaţi în straie de sărbătoare.
