TRADIȚII și OBICEIURI de BOBOTEAZĂ: Fetele nemăritate îşi VISEAZĂ ursitul

În seara din ajun, fetele care doresc să se mărite trebuie să facă o turtă de făină, foarte sărată, să nu bea apă, ci doar un strop de agheasmă, apoi să mănânce turta şi să meargă la culcare. Noaptea, tinerele îşi vor visa ursitul. Mai mult, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an. O altă tradiţie de Bobotează, la românii din Ungaria, de fapt o practică magică de proorocire a anului, este aflarea rodului. În noaptea de Bobotează, se taie crenguţe din diferiţi pomi fructiferi, se pun într-o oală cu apă la temperatura camerei locuite şi, după modul cum înfrunzesc şi înfloresc rămurelele, se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac în fructe. Ziua de Bobotează, 6 ianuarie, marchează sfârşitul ciclului de sărbători dedicate Crăciunului şi Anului Nou, fiind închinată purificării mediului înconjurător, în special apelor, de forţe malefice, în această zi toţi românii mergând la biserică pentru a lua apă sfinţită, atât de necesară pentru tămăduire şi purificare. De Bobotează se colindă, se soroceşte vremea şi belşugul holdelor în următorul an, se deschide cerul şi vorbesc animalele. În ajunul Bobotezii, preotul sfinţeşte casele cu apa care a fost sfinţită în dimineaţa aceea, după liturghie. În ziua de Bobotează, după liturghie, preotul şi enoriaşii fac o procesiune pe un lac, râu sau izvor pentru slujba Sfinţirii Apelor, iar când începe slujba, vânătorii şi pădurarii împuşcă peste ape ca să alunge duhurile necurate.