ComenteazăDacă este destul de frig, se pregăteşte o cruce de gheaţă pentru a marca locul slujbei iar la sfârşit preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Se spune că în ziua aceasta, toate apele pământului sunt sfinţite, motiv pentru care femeile nu spală rufe timp de opt zile, până la sfârşitul praznicului.
De Bobotează, preoţii botează nu numai apele, ci şi oamenii, locuinţele şi întreaga natură. Această sărbătoare este asociată din vechime cu gerul, însă datina străveche nu ţine cont de numărul gradelor. Şi dacă puţini mai respectă această datină, ea nu a fost cu totul uitată. În unele sate, oamenii pregătesc sărbătoarea de Bobotează prin manifestări specifice, izvorâte din tradiţiile populare: se colindă, se fac şi se prind farmece şi descântece, se află ursitul, se fac proorociri ale timpului şi belşugului în noul an.
Se spune că apa sfinţită din ziua de Bobotează are puteri miraculoase, astfel că nu se strică niciodată şi că apele rămân sfinţite timp de două până la şase săptămâni, timp în care gospodinele nu spală rufe în apă curgătoare. Cu apa sfinţită se stropesc vitele şi nutreţul lor, apoi fiecare gospodar bea câte puţin pe nemâncate pentru a-şi curăţa şi sfinţi sufletul. Ca alimente rituale, de Bobotează sunt specifice piftia şi grâul fiert.