Practic, intrarea în Sărbătorile de iarnă se face din 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie porcul. Din această zi, până la Crăciun, începe umblatul cu capra, turca sau brezaia, o mască cu cap de animal, de obicei de barză. Rolul este de a aduce rodnicie recoltelor și bunăstare animalelor din ogradă.

Înainte de Ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone se face Masa de Ajun pentru sufletele morților. Este o masa cu alimente de post la care este invitat și preotul să binecuvânteze și să guste.

Tot în această perioadă încep și colindele care anunță Nașterea Domnului. Se spune că Dumnezeu a lăsat colindele ca să ne mai scape de păcate. Potrivit tradiției, când colindele nu se vor mai auzi, vor ieși diavolii pe pământ.

Tradiția spune că cei care colindă sunt răsplătiți cu covrigi, mere, nuci și turte specifice numite ”scutecele lui Hristos”.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun – Ajunul

În Ajun se respectă multe tradiții:

  • Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului;
  • Nu se dă de împrumut și se ia înapoi ce s-a împrumutat;
  • Nu se aruncă gunoiul;
  • Se spune că nu e bine să te bați, nici măcar în glumă că te umpli de bube în timpul anului;
  • Copii pornesc cu colindul: ”Bună dimineața la Moș Ajun, ne dați ori nu ne dați”;
  • În unele zone copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie grași tot anul.
  • În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin și animalele vorbesc.

Alte tradiții și obiceiuri prilejuite de Crăciun

Moș Ajun și Moș Crăciun

Moș Ajun este stăpânul timpului care deține puterea anului ce va veni. După apariția lui Moș Crăciun (în creștinism), valoarea lui Moș Ajun scade. Ei sunt bătrâni cu bărbi albe ca zăpada. Sunt buni și darnici și aduc cadouri tuturor copiilor.

Tradiția spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui Moș Ajun. Acesta, fiind sprac, o îndrumă către fratele lui, Moș Crăciun. Acesta este stăpnânul staulului unde au stat Iosif și Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui Moș Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască.

Daruri

După naștere copilul Iisus a fost așezat sub un măr și Moș Crăciun a început să culeagă fructe și să le arunce cu bucurie copiilor care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul ca Moș Crăciun să aducă daruri copiilor.

Cadourile sunt legate și de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă și tămâie) Pruncului Sfânt. În zilele noastre o persoană îmbrăcată în haine roșii, cu barbă și sac cu jucării împarte cadouri tuturor copiilor.

În unele familii Moșul vine noaptea când copiii dorm și lasă darurile sub bradul împodobit.

Bradul

Inițial, în cultura poporului nostru, bradul deținea funcții funerare. El era fie substitului miresei sau mirelui, dacă în familia exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Obiceiul împodobirii bradului este destul de recent în România. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoable semnifică bogăția și cunoașterea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului.

Nașterea Domnului- Crăciunul

Începând cu această zi și până la Bobotează copii umblă cu Steaua. Ei poartă pe cap o coroană din hârtie colorată și colindă. Acum are loc și Vicleimul sau Irozii. Este momentul în care tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos și șiretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor.

Se spune că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, care aduc armonie în relațiile dintre oameni și belșug în case și pe ogoare.

Se consideră că e bine să mâncăm pește la micul dejun pentru a fi sprinteni în perioada ce urmează. Creștinii ortodocșii merg înainte la biserică, la Liturghie. Cei ce s-au spovedit se împărtășesc și abia apoi se așază la masa cu familia.

A doua zi de Crăciun este Soborul Maicii Domnului, iar pe 27 decembrie este Sfântul Apostol și întâiul Mucenic și Arhidiacon Ștefan.

Citește și:  Există Moș Crăciun? Cum să-i răspunzi copilului la această întrebare

Urmărește-ne pe Google News