Despre Sfântul Proroc Ilie se spune a săvârşit multe păcate, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc, trasă de cai albi înaripaţi. Sfântul cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru că l-au îndemnat la păcat. Dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin pomi, pe sub streşini, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale. De aceea, Sântilie trăsneşte pentru a nu scăpa pe nici unul dintre ei. În popor se spune că e mai bine, dacă te prinde ploaia în câmp, să nu te adăposteşti ca să nu te trăsnească Sântilie.
Tradiţii şi obiceiuri
– E bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună. Fiindcă se spune că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen.
– Dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă uşile şi geamurile, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia sfântului.
– În unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.
– În alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul. Merele nu se consumă decât după ce au fost sfinţite la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.
– Fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.
– În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care după ce se sfinţeşte se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări.
– Se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
– În această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, grindină).
– Azi se duc faguri la biserică şi se dau de pomană.
Câţi români îşi serbează onomastica
Dintre cei aproape 130.000 de români sărbătoriţi de Sfântul Proroc Ilie, peste 110.000 sunt bărbaţi, iar peste 15.000, femei. Majoritatea românilor, peste 100.000, poartă numele de Ilie, alţi 3.300 – Iliuţă, iar 2.100 – Lică. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica azi, 14.750 se numesc Ilinca, 830 – Eliana, iar 90 – Ilia.