ComenteazăÎn tradiţia populară, Sf. Gheorghe marchează începutul verii pastorale, sărbătoarea de astăzi mai fiind denumită şi Sânghiorz sau Sân-George. În popor, această zi e plină de obiceiuri şi de datini ce-i marchează importanţa.
– De Sf. Gheorghe, oile sunt duse la stână, iar vitele se mână în ciurdă. Este începutul verii pentru păstori, ce durează până la 26 octombrie, de Sf. Dumitru sau Sâmedru.
– Pe vremuri, se spunea că în ajun de Sf. Gheorghe era “noaptea de Mânicătoare”, când se socotea că strigoii vii, trăitori printre locuitorii satului, încalecă pe cozi de melniţă şi caută să facă rău oamenilor. Tot în această noapte, fetele de măritat îşi pot vedea ursitul dacă se uită într-o cofă plină cu apă.
– În această zi se stropeau fetele cu apă de fântână ca simbol al purificării, dar şi al fecundităţii. În timp, apa a fost înlocuită cu parfumul.
– De Sf. Gheorghe, se spune că ard comorile îngropate prin păduri, iar cei care le văd pot merge, a doua zi, să le caute.
Flăcăii caută «iarba fiarelor»
– Flăcăii pleacă să găsească “iarba fiarelor”, planta miraculoasă ce poate să desfacă lacătele.
– De dimineaţă, capul familiei aşază ramuri verzi la stâlpii porţilor şi ai casei, la ferestre, la grajduri şi la grădini, pentru alungarea spiritelor malefice. Ramurile sunt păstrate apoi tot anul, fiind folosite ca leacuri împotriva bolilor.
– Tot de dimineaţă, fetele merg pe furiş în pădure, ca să culeagă mătrăgună şi năvalnic. Plantele sunt puse apoi în pod sau sub streaşină, în speranţa că le vor aduce peţitori bogaţi.
770.000 de aniversaţi sunt bărbaţi
Cu ocazia Sf. Gheorghe – al cărui nume înseamnă agricultor, în greacă – aproape un milion de români îşi serbează onomastica. Cei mai mulţi, peste 770.000, sunt bărbaţi. Dintre aceştia, aproximativ 600.000 se numesc Gheorghe sau Ghiorghe, iar 140.000 sunt botezaţi George. La femei, cele mai multe sărbătorite ale zilei, 139.000, poartă numele de Georgeta.