Tradiţii şi obiceiuri de Sfantul Ilie

Se spune că Ilie a săvârşit multe păcate pe pământ, cel mai mare fiind uciderea părinţilor săi, păcate pe care le-a ispăşit. Dumnezeu l-a iertat, l-a trecut în rândul sfinţilor şi l-a urcat la cer într-o trăsură cu roţi de foc, trasă de cai albi înaripaţi.
Din cer cutreieră norii, fulgeră şi trăsneşte dracii cu biciul său de foc pentru a-i pedepsi pentru că l-au îndemnat la păcat. Dracii înspăimântaţi se ascund pe pământ prin pomi, pe sub streşini, în turlele bisericilor şi chiar în trupul unor animale.
De aceea, Sântilie trăsneşte pentru a nu-i scăpa nici unul dintre ei. În popor se spune că e mai bine, dacă te prinde ploaia în câmp, să nu te adăposteşti ca să nu te trăsnească Sântilie.
Tradiţii şi obiceiuri

• se spune în popor că diavolii se ascund mai mult în lemnul de carpen, de aceea acest lemn nu este folosit în gospodărie şi e bine să nu se ascundă nimeni sub un carpen, pe vreme de furtună.
• dacă în ziua de Sfântul Ilie este furtună, nu trebuie să se deschidă nici uşile nici geamurile caselor, ca nu cumva să se ascundă vreun diavol ce fuge de furia Sfântului.
• în unele zone din Moldova, se mănâncă grâu nou fiert, cu miere. Dacă grâul nu a fost treierat până în ajunul acestui praznic, femeile îşi pun hainele de sărbătoare şi merg să secere câţiva snopi de grâu pe care apoi îi scutură de boabe, pisează grâul şi îl fierb pentru a-l consuma cu miere.
• în alte zone se mănâncă fructe proaspete, pentru a fi sănătos tot anul ce va urma. Merele nu se consumă decât după ce au fost duse la biserică. Se spune că acela care muşcă din măr înainte de a fi sfinţit va avea parte după moarte numai de mere şi, când va dori să le atingă, vor dispărea. Merele sfinţite vor deveni de aur pe lumea cealaltă.
• fetele nemăritate se duc pe ascuns în lanurile de cânepă şi se tăvălesc goale prin rouă. Dacă noaptea vor visa cânepă verde înseamnă că se vor mărita cu băieţi tineri, iar dacă vor visa cânepă uscată se vor mărita cu cineva mai în vârstă.
• în dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care se pune la uscat în podurile caselor, sub streşini sau în cămări. Tot acum se culeg şi plantele întrebuinţate la vrăji şi farmece.
• se crede că, dacă tună de Sântilie, toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
• în această zi nu se lucrează de teama pagubelor (trăsnete, ploaie, grindină).
• tot azi se strânge mierea din stupi, se duc fagurii la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

Recomandări

Procesul de 9 miliarde de euro dintre foști angajați ai Petrom și Guvernul României, care ar putea secătui bugetul țării

Câţi români îşi serbează onomastica

Potrivit statisticilor, dintre cei peste 150.000 de români sărbătoriţi de Sfântul Proroc Ilie, peste 100.000 sunt bărbaţi, iar aproape 40.000, femei. Cei mai mulţi dintre aceştia, peste 100.000, se numesc Ilie, în timp ce aproape 15.000 de femei poartă numele Ilinca.
Alţi români care se serbează azi se numesc Liana (10.500), Lia (5.500), Liliana (4.600), Iliuţă (3.200), Lică (2.100), Lica (1.700), Eliade (200), Ilieş (80) şi Iliuş (15).

Urmărește-ne pe Google News