În biserică este obiceiul că, în această noapte, să se sfințească pâinea numită paști, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin (în Vestul țării). În Bucovina, această pâine, sub formă de prescuri, o aduc la biserică femeile, în Vinerea Mare, când se slujește Sfântul Maslu. Iar în zonă Banatului o aduce o singură familie, în Marea Joi, că milostenie pentru o rudă decedată în anul care a trecut, împreună cu vin și vase.
În Moldova mai ales, dar și în alte zone ale țării, femeile pregătesc din grâu pască. Ea se frământă din făină curată de grâu, la care se adaugă lapte, uneori și ouă.
Tot în Moldova, fetele care sunt singure merg la biserică în ziua de Paşte şi spală clopotniţă cu apă din fântănă. După ce au spălat clopotul bisericii cu apă, fetele se spală pe faţă din aceeaşi apă pentru a avea noroc la bărbaţi şi a se mărita cât mai repede.
În dimineață primei zile de Paște, e obiceiul, în Bucovina, de a te spăla cu ou roșu și cu bani, că să ai față roșie că oul și să fii bogat tot anul.
Ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii. Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce dar, dacă vrem să vorbim despre artă populară în privință ornării ouălor de Paște, trebuie să ne referim la încondeiatul ouălor. Ouăle inchistrite sunt simbolul Mântuitorului, care a ieșit din mormânt și a înviat, precum puiul din găoace. În Bucovina (și nu numai) ele se numesc și „ouă muncite”, dedicând strădania de a le face frumoase patimilor pe care le-a suferit Hristos pentru lume.
În Oltenia se obişnuieşte ca bărbaţii să fie cei care încondeiază ouăle şi nu femeile. Mai mult, oăule frumos încondeiate sunt dăruite de fini naşilor la masa de Paşte, iar feciorii le dăruiesc ouă roşii fetelor.
Ouăle de Paşte
Dacă ouăle de Paşte se înroşesc în Joia Mare, atunci se spune că acestea se vor păstra tot anul fără să se strice. Simbolul ouălor roşii vine de la patimile prin care a trecut Iisus Hristos, după ce a fost răstignit. Mama Mântuitorului a venit la crucea acestuia cu un coş cu ouă, care s-au înroşit de la sângele vărsat de Hristos.
Iepuraşul de Paşte
Iepuraşul, simbol al fertilităţii, este mult aşteptat în primul rând de copii. Legenda spune că zeiţa Eastre a găsit spre sfârşitul iernii o pasăre rănită, pe care a transformat-o într-o iepuroaică, dar care nu şi-a pierdut capacitatea de a depune ouă.m În semn de mulţumire că a salvat-o de la moarte, iepuroaica a ornat ouăle pe care le-a făcut şi i le-a dăruit zeiţei.