ComenteazăComuna Vorona din județul Botoșani a fost astăzi capitala datinilor şi obiceiurilor de iarnă. De la copii de 5-6 ani şi până la bătrâni de peste 80 de ani, cu toţii s-au costumat în fel de fel de personaje şi au pornit la urat încă de dimineață.
Recitalul a început cu jocul căiuților, un obicei străvechi care ar avea la bază un dans păstrat din timpul tracilor. Zeci de colindători, îmbrăcați în straie populare și cu măști care imită sugestiv un cap de cal, au sunat din buciume și au pocnit din harapnice ca să anunțe venirea Anului Nou.
Grupurile de urători au ajuns în centrul comunei, acolo unde a fost amenajată o scenă specială. Acolo s-a aflat şi Vasile Popescu, care la 82 de ani a vrut neapărat să participe la jocul căiuților. De la vârsta de 9 ani se îmbracă în căluţ şi nu are de gând să se oprească aici.
„La Vorona este o tradiţie frumoasă de iarnă. Mă bucur că înca se păstrează. Am energie, cum să nu am? Sunt în putere. Şi la 100 de ani voi dansa”, ne-a spus Vasile Popescu.
Vasile Popescu (82 de ani) și ceata de colindători din Vorona
Sute de oameni din judeţul Botoşani şi din alte judeţe ale ţării au venit să asiste la obiceiurile, care, de la an la an, devin mai spectaculoase.
Umblatul cu Ursul este întâlnit doar în Moldova, de Anul Nou. Ursul este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana unui animal, împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roşii. Masca este condusă de un „ursar”, însoţită de muzicanţi şi urmată, adesea, de un întreg alai de personaje. În răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, şi ajutată de un ciomag, mascatul mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai ursului, izbind puternic pământul cu tălpile. Semnificația este purificarea și fertilizarea solului în noul an. Există ipoteza că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
Umblatul cu Capra ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur animal, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, colind cu capra sau ţurca în Moldova şi Ardeal, boriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra este denumită „brezaia” (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii), şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.
Capra se face dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care se înveleşte cu hârtie roşie, peste care se pune o altă hârtie, neagră, mărunt tăiată şi încreţită, sau se lipeşte o piele subţire cu păr pe ea.
De Anul Nou, cetele de colindători fac urări de sănătate, belșug, bucurie și primesc în dar colaci, vin, cârnați și uneori bani.
Tradițiile de Anul Nou s-au modernizat. Gollum din „Stăpânul Inelelor” s-a alăturat cetei de colindători
Cumpăna dintre ani este sărbătorită și la Urlați, județul Prahova. Zeci de tineri au colindat oamenii care s-au strâns în centrul orașului la tradiționala întâlnire a Plugului Mare, scrie observatorulph.ro.
Deghizați în urși, capre, mirese și chiar și în Gollum din celebra trilogie Lord of the Rings, tinerii au urat un an nou plin de belșug și sănătate tuturor.
Tradiția spune că în prima zi a noului an, se merge cu „Pluguşorul” şi cu „Sorcova”, obiceiuri ce invocă prosperitatea şi belşugul pentru gospodăria celui care primeşte colindătorii. Se spune că cei care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri şi sărăcie în anul ce vine.