După ce se căsătorise în închisoare, se pocăise și totul părea că
merge spre bine pentru deținutul Adrian Stroe, taximetristul care omorâse trei
femei tinere care refuzaseră să facă sex cu el, gardienii au descoperit, în
ianuarie 2009, în celula lui, două grame de heroină, porționată în doze.
În total, au fost 11 “bile” ascunse între zid și rama de la grilajul de protecție a ferestrei. În urma investigațiilor, procurorii DIICOT au stabilit că Adrian Stroe făcea trafic de droguri în Penitenciarul Rahova.
Cu ajutorul unui telefon mobil și al mai multor cartele SIM introduse fraudulos în pușcărie, el lua legătura cu interlopi care îl aprovizionau cu droguri.
Substanțele interzise circulau în penitenciar prin metodele omologate de deținuți: din mână în mână, “tramvai”, “picioare”, “caleașcă” etc.
Biletul unui deținut către Stroe, găsit la percheziția în penitenciar: “Spunei k nu am telefon și să nu spui nimic de droguri k am belit-o”
Plata contravalorii drogurilor se realiza în libertate: o rudă sau
un prieten al deținutului-client achita suma, prin mandat poștal online, către
soția sau unchiul lui Stroe. Peste 11.000 de euro au fost găsiți în conturile
lor bancare.
Iar în Biblia lui Stroe au fost descoperite mai multe folii de
aluminiu ce serveau la prepararea heroinei. El a declarat că drogurile
depistate nu sunt ale lui, sugerând că i-ar fi fost plasate în celulă de
organele de cercetare penală.
Între două termene ale noului proces, Stroe continua să dea interviuri presei. Un jurnalist l-a întrebat ce s-ar fi întâmplat dacă atunci, în 92, nu ar fi fost prins? S-ar fi oprit și n-ar mai fi ucis? “Bună întrebare”, a răspuns Stroe. “Nu știu. Poate că da, poate că nu.”
Problema e că, dacă vezi că faci o prostie o dată și scapi, mergi înainte. Prima dată mi s-a pus pata pe ea, am pus mâinile pe ea, am strâns-o de gât și am scăpat. Nu m-a căutat nimeni, nu m-a urmărit nimeni. A doua oară a mers mult mai ușor…
Adrian Stroe:
În februarie 2012, Curtea de Apel București l-a condamnat la 15 ani de închisoare pentru trafic de droguri de mare risc, asta după ce primise deja închisoare pe viață.
A adoptat această conduită ilicită în interiorul locului de deținere, loc destinat esențialmente reeducării sale, iar acest lucru evidențiază faptul că, în pofida condamnării suferite anterior și a perioadei deja executate până în prezent, inculpatul nu a conștientizat imperativul respectării normelor de drept, persistând într-o atitudine de sfidare a acestora.
Decizia Penală nr. 32/A/2012 a Curții de Apel București:
E autorul cărții „Elementul Latin în formarea lexicului românesc”
Stroe avea, așadar, o condamnare pe viață plus încă 15 ani. Dar “pe viață” nu înseamnă, în România, 99 de ani de detenție, așa cum se traduce juridic, și nici până la sfârșitul zilelor, cum am crede noi.
Pentru că, după executarea a 20 de ani din pedeapsă, chiar și “viețașii” pot cere liberarea condiționată. Iar Stroe avea acest drept legal.
Pentru Stroe, termenul se împlinea în septembrie 2012. Atunci a
făcut prima cerere de liberare condiționată, care i-a fost respinsă. Aceeași
soartă au avut-o și celelalte șapte cereri care au urmat.
După ce a fost mutat din Penitenciarul Rahova la cel din Giurgiu,
o comisie a decis că el poate executa pedeapsa în regim “deschis” (grad de
severitate cel mai redus), iar Stroe a ajuns la Penitenciarul Găești.
În mai 2017 a cerut din nou să fie liberat și a depus ca probă o carte pe care el ar fi scris-o în penitenciar, intitulată “Elementul Latin în formarea lexicului românesc”.
Prezintă instanței și o a doua carte scrisă de el, pe care nu o depune la dosar, fiind singurul exemplar
Sentința Penală nr. 1413/2017 a Judecătoriei Găești:
Aproape 25 de ani de închisoare făcuse până atunci Adrian Stroe.
Timp în care obținuse 68 de recompense și 76 de zile câștigate, ca urmare a
muncii prestate. Primise însă și 18 sancțiuni, “aspect ce denotă, în
continuare, carențe în comportamentul acestuia”, avertiza procurorul de ședință
Alexandru Moiceanu, solicitând respingerea cererii de eliberare.
Pentru a-l convinge pe judecător să-l elibereze, Stroe i-a declarat că e căsătorit, iar soția lui, rezidentă în Spania, are apartamente atât în Spania, cât și în Târgoviște, iar el, dacă va ieși din penitenciar, se va stabili în Spania, unde are o promisiune de angajare.
Arată că a îmbătrânit în închisoare, este bătrân și bolnav, soția sa îl așteaptă de 10 ani, considerând că merită să se reîntoarcă în sânul familiei. Precizează și că este membru al Bisericii Adventiste de 17 ani și că dorește să meargă în Spania
Sentința Penală nr. 1413/2017 a Judecătoriei Găești:
Judecătorul
Drăgan l-a trimis înapoi, în închisoare
În mai 2017, judecătorul Mihai Drăgan i-a respins cererea,
motivând că “perioada petrecută în penitenciar nu a fost suficientă pentru
reintegrarea petentului în societate și nu a fost în măsură să-i formeze
acestuia o atitudine de respect față de ordinea de drept și față de normele de
conviețuire socială, scopul pedepsei nefiind deci atins.”
Stroe a revenit cu cererea de liberare după trei luni, iar de data
asta a nimerit în fața unei judecătoare: Daniela Dory Cristescu. A încercat să
o înduplece invocând “cazul crimelor săvârșite de chinezi la Lacul Morii, unde
condamnații au fost liberați condiționat după o amânare de un an”, și spunând
că “prelungirea stării de detenție nu mărește șansele de reintegrare, efectul
putând fi invers”.
Multe sancțiuni primite de Stroe în penitenciar erau pentru deținere de obiecte interzise. Dar Stroe i-a declarat judecătoarei că acele obiecte erau “pentru supraviețuire, în sensul că a confecționat un aparat pentru încălzit mâncarea, o lingură pentru tăiat, deținerea de ouă crude”.
Petentul condamnat, având ultimul cuvânt, arată că a publicat 4 volume de carte, una științifică depusă la dosar, a realizat și publicat o revistă creștină.
Sentința Penală nr. 2138/2017, Judecătoria Găești:
Procurorul de ședință Daniel Began a pus concluzii de respingere a
cererii, “având în vedere gravitatea faptelor”. Iar instanța a fost de acord cu
această respingere.
“Raportat la natura și la gravitatea faptei săvârșite (omor deosebit de grav), dar și la durata pedepsei – pe viață, instanța apreciază că petentul condamnat nu a dat suficiente dovezi temeinice de îndreptare”, a susținut în 2017 Judecătoria Găești.
Procurorul
Began contestă decizia liberării
În noiembrie 2017, Stroe cere iar să fie pus în libertate și,
pentru prima oară, un judecător, Marin Mina, i-a aprobat solicitarea. Este
dreptul instanței să considere când societatea l-a pedepsit suficient pe un om,
respectând evident legea, ceea ce în cazul lui Stroe se întâmpla.
Instanța apreciază că deținerea în continuare a acestuia nu mai este necesară, timpul în care a fost privat de libertate fiind suficient pentru ca scopul preventiv, educativ și sancționator al pedepsei să fie îndeplinit.
Sentința Penală nr.59/2018, Judecătoria Găești:
Dar procurorul de ședință Daniel Began a atacat decizia, iar
Tribunalul Dâmbovița a admis contestația. Din nou Stroe a rămas în închisoare.
În aprilie 2018, el își încercă din nou norocul și ajunge în fața
judecătorului Mihai Drăgan. Era cel care îi respinsese cererea cu doar un an
înainte.
Și procurorul de ședință îi era cunoscut lui Stroe. Daniel Began era cel care se împotrivise din răsputeri eliberării lui, ultima oară cu doar două luni înainte.
Cum
se răzgândesc magistrații peste noapte
De data aceasta însă, și procurorul, dar și judecătorul au, față de criminalul în serie, o atitudine diametral opusă. Sunt extrem de îngăduitori. În numele Ministerului Public, Began solicită admiterea cererii lui Adrian Stroe, apreciind că “sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru a se dispune liberarea condiționată”.
Reprezentantul Ministerului Public arată că petentul a fost stăruitor în a da dovezi temeinice de îndreptare, în perioada analizată a obținut 4 recompense, putându-se aprecia că petentul-condamnat a dat dovezi temeinice de îndreptare.
Sentința Penală nr.1723/2018, Judecătoria Găești:
Stroe obținuse nu patru, ci cinci recompense în ultimele 4 luni de închisoare. Cinci, din totalul de 77 de recompense adunate de el în cei aproape 26 de ani de detenție! În Penitenciarul Găești, criminalul în serie condamnat pentru trafic cu heroină la Rahova devenise un deținut model, recompensat pe bandă rulantă.
Administrația Penitenciarului Găești depusese în instanță și un proces-verbal prin care o comisie preciza, negru pe alb, că Stroe poate fi liberat condiționat.
Iar judecătorul Mihai Drăgan a decis că Stroe poate ieși din închisoare. L-au convins, motivează el, faptul că acesta a participat, în cei aproape 26 de detenție, la “16 programe, dar și la numeroase activități semistructurate (concursuri tematice, dezbateri, recenzii de carte, creație literară, cenaclu literar, redactare reviste, artizanat, pictură, teatru, consiliere educațională, activități sportive și moral religioase).
În domeniul social petentul a participat la programele “Pregătire pentru liberare”, “Program de prevenire a recidivei” și “Programul de prevenție primară a violenței domestice”. A luat parte și la 5 activități organizate în baza proiectului de activitate.
Sentința Penală nr.1723/2018, Judecătoria Găești:
Pus
în libertate, fără măsuri de supraveghere
Mai mult, judecătorul a admis cererea de liberare condiționată din
perspectiva vechiului Cod Penal, argumentând că e “o lege penală mai
favorabilă, deoarece noul cod prevede în mod obligatoriu ca persoana în cauză
să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art. 101 o perioadă de 10 ani
de la data acordării liberării condiționate”. Procurorul Daniel Began nu a
contestat decizia.
Ce fac astăzi personajele poveștii?
În iunie 2018, Adrian Stroe a părăsit închisoarea și a redevenit
un om liber.
Anul acesta, magistratul Mihai Drăgan s-a transferat, la cerere,
la Judecătoria Pitești.
Daniel Began e în continuare procuror la Parchetul de pe lângă
Judecătoria Găești.
Lavinia, Valentina și Mariana, femeile ucise de Stroe în 1992,
sunt azi doar niște nume trecute pe o cruce din cimitir.
Stroe poate fi în România, în Spania sau oriunde. Nimeni n-are de
unde să știe, pentru că nimeni nu are obligația de a-l monitoriza.
Judecătoarea de la Tribunalul Dâmbovița care i-a respins anul
trecut decizia de liberare avertiza că “anumite infracțiuni, care prezintă un
grad de pericol social foarte ridicat, implică o analiză mult mai riguroasă a
conduitei condamnatului în perioada detenției sale”.
Iar cei condamnați pentru omor deosebit de grav, precum Adrian
Stroe, “trebuie să adopte pe parcursul executării pedepsei o conduită
exemplară, care să formeze convingerea că este puțin probabil să mai săvârșească
vreodată genul de infracțiuni pentru care au ajuns în detenție”, sublinia
judecătoarea.
Dacă petenții aflați într-o asemenea situație nu pot forma o astfel de opinie instanței, a-i pune în libertate condiționată înseamnă a crea un pericol pentru societatea în care aceștia se întorc.
Decizia penală nr.115/2018, Tribunalul Dâmbovița: