2 comentariiFenomenul pare să capete o tot mai mare amploare pe zi ce trece, chiar dacă Statele Unite încearcă să combată fenomenul, iar UNICEF alături de eLiberare s-au implicat sub diverse forme pentru a stârpi acest fenomen care distruge vieți și frânge destine.
De ce fenomenul din Germania influențează în mod direct traficul de persoane din România
„Germania este una dintre marile noastre probleme. Nu mă stârniți să spun ce simt!”. Loredana Urzică-Mirea, directoare executivă a organizației non-guvernamentale eLiberare, specializată în asistență pentru persoanele traficate sau exploatate sexual, a explicat într-un dialog cu reporterii DW, de ce situația din Germania are o legătură directă cu România.
„În Germania, prostituția este legalizată. Ei bine, prostituția asta legalizată nu face altceva decât să ascundă multe victime din România. Noi colaborăm cu organizații din Germania, care fac muncă socială pe stradă. Vrem să aflăm de ce sunt acolo. Dar când mergem și discutăm cu victimele, aflăm că nu le-a întrebat nimeni dacă stau acolo de bunăvoie sau dacă le-a adus cineva. De cele mai multe ori le-a adus cineva. Asta e realitatea”.
Cifrele oficiale îți dau un fior. 36% dintre prostituatele din Germania provin din România. Oficial, sunt 30.600 de lucrători sexuali, iar țara noastră cu Bulgaria sunt fruntașe.
Pentru că au acte în regulă, „sunt considerate lucrătoare. Funcționează un drept al muncii și nu sunt tratate ca victime”, susține Loredana Urzică-Mirea.
Din 2017, bordelurile din Germania sunt obligate să dețină licență de funcționare. Dar există și o zonă cenușie, de prostituție stradală, pentru care autoritățile nu își asumă cifre. Numărul real de lucrători sexuali din Germania ar fi în jur de 90.000.
Cazul Țăndărei, edificatoriu pentru interesul arătat de autorități problemei
De multe ori, în cazul persoanelor care practică servicii sexuale planează implicit suspiciuni de infracționalitate, chiar și atunci când muncesc în stabilimente legale. Principala prezumție este legată de traficul de persoane. Altfel spus: unii oameni controlează viețile altora și îi exploatează – sexual dar și prin muncă forțată, prin obligarea de a cerși sau fura, eventual prin prelevarea de organe.
Eficiența instituțiilor din România a fost evaluată cel mai bine după cazul Țăndărei, deși sunt și alte evenimente care arată același deznodământ.
Începând din 2010, autoritățile române și britanice au colaborat pentru a demantela o rețea care se folosea de copii să producă bani. Aceștia erau puși să fure sau să cerșească în Marea Britanie. Cei 26 de suspecți reținuți au fost eliberați până în 2019. Toți au fost achitați!
Motivele sunt comune cu dosarele similare: nereguli procedurale în administrarea probelor, retragerea unor martori, pierderea unor probe și prescripția.
Există și o parte nevăzută a motivelor care duc la retragerea martorilor. În jurul puținelor centre de recuperare a victimelor traficului de persoane umblă nestingheriți cei care le-au făcut rău sau apropiații lor, amenințând atât personalul, cât și persoanele aflate acolo pentru protecție.
Trecut de autorități la fapt divers, un amănunt dintr-o statistică arată „interesul” clar al autorităților din România pentru victimele traficului și a exploatării sexuale: București nu are niciun adăpost de urgență pentru protecția victimelor.
„În momentul de față, de cele mai multe ori, victimele minore ale traficului de persoane ajung în centre care nu sunt specializate ci în cele de asistență sau de protecție în care găsim copii cu diferite situații”, atrage atenția Ioana Bauer, președinta ONG-ului eLiberare.
„Nu ai cum să pui un copil care a fost victima traficului de persoane în aceleași loc și să-i oferi aceleași servicii ca unei victime a abandonului parental, de exemplu, sau a abuzului fizic”.
România, criticată constant de SUA privind traficul de persoane
România a fost, de altfel, constant criticată în rapoartele Departamentului american de Stat dedicate traficului de persoane. Superficialitatea măsurilor de prevenție, legislația defectuoasă din domeniu și dezinteresul față de victime sunt observațiile din rapoarte față de autoritățile țării noastre.
SUA au alocat României, în acest an, zece milioane de dolari pentru combaterea fenomenului. Distribuția acestor fonduri va fi stabilită luna aceasta, la București, de o delegație a diplomației Statelor Unite. Anunțul privind finanțarea a venit la câteva luni după ce Guvernul de la București a adoptat, în luna mai 2024, o strategie națională de combatere a traficului de persoane.
Un ghid de identificare a cazurilor de trafic de minori a fost redactat și pus la dispoziția specialiștilor instituționali sau civici, cu sprijinul UNICEF România, chiar în această toamnă. Au lucrat la el Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și asociația eLiberare.