ComenteazăPotrivit CNSAS, fostul preşedinte a dat în anii 70 note informative care au dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină. Din documentele depuse în instanţă de CNSAS, rezulta că Traian Băsescu a avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate şi că a dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi contrare regimului condus de Nicolae Ceaușescu, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţiile cu cetăţeni străini, așa cum apar notele informative date mai 1975.
În timpul procesului, Traian Băsescu a negat că a fost colaborator al fostei Securităţi. „Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
Istoricul deciziei de colaborator pentru Băsescu
Curtea de Apel Bucureşti a stabilit în septembrie 2019 că fostul preşedinte al României a fost colaborator al Securităţii. Băsescu a contestat decizia, dosarul a ajuns la Înalta Curte în iunie 2020, dar Instanța Supremă a stabilit ca procesul să înceapă abia în noiembrie 2021, cu o întârziere de 1 an şi 5 luni.
Pe 23 martie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, definitiv, că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă.
În luna iulie 2022, însă, Traian Băsescu a introdus la Curtea de Apel București o cerere de revizuire, prin care încerca să obţină anularea hotărârii Curții Supreme.
Astăzi, 21 octombrie 2022, Băsescu a depus la Curtea de Apel Bucureşti o cerere prin care a anunțat judecătorii că renunţă să mai conteste decizia printr-o cale extraordinară de atac.
Fostul președinte a rămas și fără vila de protocol de la RA-APPS, şi fără dispozitiv de protecţie al SPP, după decizia definitivă a Curții Supreme din luna martie, dar a contestat și aceste decizii.