Comentează„Grupările de ţigani trebuie să înțeleagă că nu pot fi tolerate cu modul lor de viaţă. Ori se înscriu în civilizaţia poporului român, ori, dacă nu, o să se ciocnească mereu de poliţie şi jandarmerie. România trebuie să rămână o ţară în care instituţiile statului controlează tot teritoriul. Or, ei, oricât ar amenința, trebuie să înțeleagă că nu va face nici Poliția, nici Jandarmeria un pas înapoi si dacă vreodată va fi nevoie, nici Armata”, a declarat Traian Băsescu la Realitatea Plus, fiind invitat să comenteze scandalul de la Blaj.
Activistul pentru drepturile romilor Ciprian Necula îi dă o replică fostului șef de stat într-un editorial acid publicat în Libertatea.
“Ei sunt ţigani”
Traian Băsescu a continuat atacul la adresa minorităţii rome.
Uite, cred că şi aici s-a dovedit o dată în plus că bunătatea şi toleranţa românilor până la urmă le aduc prejudicii. În mod artificial i-am numit romi în 1991 prin grija lui Adrian Năstase, iar acum tot ce vedeţi aici se petrece şi în străinătate, iar acolo se vorbește despre români. Această minoritate a făcut o imagine deplorabilă poporului român. Este timpul să o spunem. Trebuie să renunţăm şi la această fantasmagorică denumire de romi. Ei sunt ţigani. Asta este etnia despre care vorbim. Aşa trebuie să o numim.
Traian Băsescu:
Traian Băsescu a dat vina pe ONG-urile care accesează fonduri europene pentru situaţia în care se află cetăţenii români de etnie romă.
„Sunt foarte multe fundații ale minorității care primesc foarte mulți bani europeni, primesc bani și de la Guvernul României ca să ajute la integrarea acestora. Nu știu cu ce s-au ocupat aceste fundații, dar știu că trăiesc bine cei care le conduc. În schimb, nu se întâmplă nimic cu copiii țiganilor, cu copiii din Zăbrăuți, spre exemplu, ca să nu vorbim de copiii din altă parte”.
Fostul preşedinte a subliniat că nu toţi etnicii sunt la fel.
Este bine să știm un lucru. Nu toți țiganii sunt de această categorie. Spre exemplu, țiganii căldărari, care știu meserie, cei cu pălăriile, care sunt respectabili, nu fură, își țin familiile, au creat sate ale lor, trăiesc la fel ca românii, sunt absolut respectabili.
Traian Băsescu:
Acesta a continuat: „Dar este și această categorie, care provine din rândul celor nomazi, care nu este capabilă de integrare, care a rămas tot cu staborul să se judece sau să-si tranșeze lucrurile între ei, si nu prin procurori si judecători. Și care acum s-a retras acasă, pentru că s-a introdus izolarea în toată Europa. Și dacă ar mai fi în Europa, ar fi pe străzi numai ei cu carabinierii, polițiștii și jandarmii, și nu le-ar plăcea, că le-ar aplica un tratament mai rău decât cel pe care-l primesc de la jandarmii noștri”, a precizat Traian Băsescu.
Traian Băsescu nu este la primul derapaj în privinţa românilor de etnie romă. E de notorietate cazul „ţigancă împuţită”. Traian Băsescu era acuzat că a încălcat, în 2014, demnitatea persoanelor aparținând etniei rome prin următoarea declaraţie: „Dar mai avem o problemă, care de asemenea trebuie spusă. Și care face destul de dificilă integrarea romilor nomazi. Foarte puțini vor să muncească, mulți dintre ei, în mod tradițional, trăiesc din ce fură”.
Succintă istorie a termenului rom
Termenul „rom” nu este artificial, inventat după 1989 (cum cred mulţi), ci are o vechime considerabilă. Samuel Augustini ab Hortis îl menţiona deja pe la 1775-1776 ca termen folosit pentru autodesemnare: „Rome – ein Zigeuner, Romnyi – eine Zigeunerin” (Samuel Augustini ab Hortis, Von dem heutigen Zustände, sonderbaren Sitten und Lebensart wie auch denen übrigen Eigenschaften und Umständen der Zigeuner în Ungarn, Bratislava, Studio Verlag, 1994, p.164. Volumul tipărit la Bratislava conţine articolele publicate în intervalul 1775-1776).
De asemenea, Barbu Constantinescu, doctor în filosofie, atesta în 1878 în spaţiul românesc cuvântul rom. „Ţiganii către dânşii se numesc rom, iar pe români îi numesc gagio”, arăta acesta.
La nivel internaţional, cuvântul „rom” devine standard în rândul reprezentanţilor etniei odată cu congresul internaţional al romilor de la Londra (aprilie 1971), când, printre altele, s-a hotărât crearea unor simboluri naţionale, precum steagul (verde-albastru cu o roată în mijloc, care seamănă cu chakra prezentă pe steagul Indiei), imnul („Djelem, djelem”), ziua naţională (8 aprilie). Sursa: Romaniatv.net.