Traian Băsescu, despre generalul Pahonțu: Un ofițer bun. A făcut din SPP o organizație reprezentativă. E timpul să se retragă

Băsescu îl consideră pe Pahonțu un ofițer bun

Într-o intervenție la B1 TV, Băsescu l-a descris pe Pahonțu drept un ofițer capabil, care a profesionalizat SPP-ul, dar a criticat ferm atât longevitatea neobișnuită a mandatului său, cât și apropierea nefirească de actualii lideri politici, glumind că îl așteaptă la pensie „în Cișmigiu, la un șah sau o tablă”.

„Este un ofițer bun. Eu l-am cunoscut doar ca activând la Jandarmerie. A făcut din SPP un serviciu profesionist ale cărui servicii au fost cerute în mod repetat de oficiali ONU pentru vizite în Africa și în alte zone”, a declarat acesta.

Băsescu spune că nu a știut despre acuzele care i s-au adus lui Pahonțu

Fostul președinte susține că nu a avut niciodată informații că generalul Pahonțu a fost implicat în represiunea din timpul Revoluției. „O mare surpriză pentru mine. Ar trebui să-și piardă funcția”, a reacționat acesta într-un interviu anterior pentru HotNews.ro.

Băsescu a reluat la B1 TV argumentele pentru care l-a promovat pe Pahonțu în fruntea SPP și l-a decorat în mai multe rânduri, spunând că l-a cunoscut pe vremea când era primar general al Capitalei, iar acesta l-a ajutat cu acțiunea de dărâmare a tarabelor ilegale de pe trotuare.

Libertatea a scris recent despre opacitate cronică în privința activității SPP. Numărul persoanelor care primesc protecție este clasificat, iar instituția este condusă de 21 de ani de același om, generalul Lucian Pahonțu.

Traian Băsescu a criticat faptul că Lucian Pahonțu a stat la aceeași masă cu președintele și oameni politici

Fostul președinte a criticat și episodul din 22 iunie 2026, de la un restaurant din Bruxelles, în care apar la aceeași masă președintele Nicușor Dan, șeful SPP, Lucian Pahonțu, alături de europarlamentarii Victor Negrescu, Rareș Bogdan și Eugen Tomac. „Eu nu l-am invitat niciodată pe Pahonțu la masă. Nu e normal ca el să stea cu președintele când discută cu politicienii”, a comentat Băsescu.

Reamintim că această întâlnire avea loc cu puțin timp înainte de votul pentru Guvernul Veștea, numit de președinte fără știrea PNL. „Preşedintele României are în mod constant contacte şi schimburi de opinii cu reprezentanţi ai instituţiilor europene, europarlamentari din partidele prooccidentale şi oficiali români”, a fost atunci reacția Președinției la solicitarea de explicații a Libertatea.

Recorder: „Generalul Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”

Generalul Lucian Pahonțu, cel mai longeviv și unul dintre cei mai influenți șefi de servicii secrete din România, are un capitol ascuns în biografia sa oficială. O amplă investigație publicată de jurnaliștii de la Recorder arată că actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP) a activat în Trupele de Securitate în ultimii ani ai regimului comunist și a făcut parte din forțele de represiune trimise să înăbușe Revoluția din decembrie 1989, în centrul Capitalei.

De peste două decenii în fruntea SPP, timp în care România a schimbat trei președinți, Lucian Pahonțu a păstrat o discreție totală asupra primilor săi ani de carieră militară. În CV-ul său oficial, perioada 1987-1990 este acoperită printr-o formulare vagă, fiind menționată doar funcția de comandant de pluton în cadrul Ministerului de Interne, la transmisiuni.

Un CV cosmetizat și o legătură de rudenie la nivel înalt

Investigația semnată de Alexandra Șerban pentru Recorder demonstrează, pe baza documentelor și a mărturiilor, că în acea perioadă, Lucian Pahonțu era ofițer la UM 0305 de la Băneasa, parte a Trupelor de Securitate. Această structură militarizată era subordonată direct Departamentului Securității Statului (DSS), principalul instrument de represiune al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

Intrarea sa în rândurile acestor trupe ar fi fost facilitată de un detaliu important: legătura de rudenie cu generalul Vasile Milea, ministrul apărării naționale din ultimii ani ai dictaturii comuniste. Potrivit surselor citate în anchetă, tatăl actualului șef SPP a fost văr primar cu generalul Milea, amândoi fiind originari din comuna Lerești, județul Argeș.

Rolul jucat în reprimarea Revoluției din decembrie 1989

Cele mai grave informații aduse în atenția publicului vizează participarea unității lui Lucian Pahonțu la evenimentele sângeroase din București. Potrivit rapoartelor identificate în arhive și în Dosarul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost alarmată încă din 17 decembrie 1989, odată cu izbucnirea protestelor la Timișoara, iar pe 21 decembrie a fost trimisă în zona Comitetului Central pentru a proteja dictatura.

Documentele indică faptul că ofițerul Lucian Pahonțu și plutonul său au fost prezenți în noaptea de 21 spre 22 decembrie în perimetrul baricadei de la Intercontinental, un loc transformat într-o baie de sânge de către forțele de ordine. În acea noapte, la București, forțele armate au ucis 48 de persoane și au arestat și bătut sute de manifestanți. De asemenea, ancheta menționează că trupele din care făcea parte Pahonțu ar fi fost implicate ulterior și în represiunea brutală a manifestanților în timpul Mineriadei din 13 iunie 1990.

Cum răspunde șeful SPP

Contactat pentru a oferi clarificări cu privire la acțiunile sale din timpul Revoluției, Lucian Pahonțu a evitat să răspundă la întrebările punctuale adresate de jurnaliști referitoare la biografia sa.

Șeful SPP s-a rezumat la a transmite un punct de vedere general, afirmând că întreaga sa activitate s-a derulat în strictă conformitate cu normele legale și cu principiile militare. Generalul a invocat loialitatea, devotamentul față de țară, onoarea și integritatea drept pilonii care i-au ghidat cariera în uniformă.

În vârstă de 60 de ani, Lucian Pahonțu a fost trecut în rezervă în anul 2024 cu gradul de general cu patru stele, însă și-a păstrat și continuă să își exercite funcția de director al Serviciului de Protecție și Pază, instituție la conducerea căreia a fost numit în anul 2005.

Libertatea a solicitat un punct de vedere Institutiei Prezidențiale referitoare la dezvăluirile din acest articol, însă până la această oră nu am primit aceste clarificări.

Parcursul profesional al lui Lucian Pahonțu

Pahonțu nu este un demnitar public lipsit de controverse. În anul 2019, Libertatea a dezvăluit că acesta a publicat o carte plagiată. El a absolvit Școala de Ofițeri de Transmisiuni în anul 1987, după care a lucrat în Ministerul de Interne. În decembrie 1989, Lucian Pahonțu era ofițer în trupele de securitate – o structură militară care acționa în uniformă, separată de Securitate. În CV-ul oficial, publicat pe site-ul SPP, Pohonțu apare drept comandant de pluton în cadrul Ministerului Afacerilor Interne în perioada 1987-1990. În logica democratică, el ar fi trebuit lustrat.

Din 2005, a fost director al SPP, cu rang de secretar de stat, numit de Traian Băsescu. Anterior, în perioada 2002-2005, a fost comandant al Brigăzii Speciale de Intervenţie Vlad Ţepeş a Jandarmeriei Române.

Între 1999 şi 2002 a fost şef de Stat Major la Brigada 11 Mobilă Jandarmi din Bucureşti. A absolvit în 1994 cursurile Facultăţii de Arme Întrunite din cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, iar în 2003 a obţinut titlul de doctor în ştiinţe militare.

Potrivit Newsweek, Lucian Pahonțu încasează un salariu de 31.300 de lei net în calitate de șef al SPP, în timp ce adjunctul său primește 25.000 de lei.

Întrebat acum un an de reporterul Hotnews de ce îl mai menține pe Lucian Pahonțu în funcția de șef al SPP, președintele Nicușor Dan a răspuns că va avea o evaluare, care nu a mai fost făcută publică până în prezent. Sursele Libertatea susțin că da.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro