Nimic mai neadevărat. Vinovat de întârzierea dezbaterii Bugetului e exclusiv Guvernul, care trebuia să fi depus proiectul încă de la 15 octombrie: l-a tergiversat ori din incompetenţa de a-l întocmi, ori, deliberat, spre a forţa votarea lui fără a fi timp de o analiză a alocărilor. Care se şi vădesc a fi deseori clientelare. Apoi, greu de crezut că boardul FMI ar fi anulat tranşa, denunţând un Acord la finalul lui şi ignorând că înseşi prognozele sale fanteziste şi politica economică şi financiară impusă de Delegaţia condusă de Jeffrey Franks n-au ajutat cu mai nimic, dimpotrivă, la depăşirea crizei de către un Cabinet incapabil.

Gogoriţa cea mare e însă alta. Tranşa FMI nu e destinată consumului şi nu va merge în lefuri şi pensii. Aşa cum şi alte tranşe au mers în rezerva BNR. Banii de salarii şi pensii trebuie să vină tot de la Trezorerie, ori, dacă aceasta-i goală, din împrumuturi de pe piaţa bancară. Ca şi până acum. Desigur, rămâne deschisă întrebarea: unde- s banii din impozite şi taxe (“veniturile la Buget sunt mai mari decât în 2008”)?! Către ce cheltuieli anapoda şi buzunare de clienţi s-au scurs? Capătă contur ideea unor inginerii financiare – deja au fost descoperite sume ascunse suspect în proiectul de buget – ca şi aceea că Acordul FMI a ascuns de fapt o suveică în favoarea băncilor. Cărora BNR le-a redus depozitele obligatorii, iar ele sunt interesate să împrumute facil doar statul. Nu să crediteze firmele private, deşi astfel s-ar relasa economia.

 
 

Urmărește-ne pe Google News