6 comentariiCuprins:
Rezultatul investiției derulate de Consiliul Județean Alba este un drum spectaculos, cu altitudinea maximă la 1.117 metri, care va oferi o șansă uriașă de dezvoltare zonei de sud a Munților Apuseni.
Transapuseana este, până în prezent, cea mai mare investiție din România realizată pentru modernizarea unui drum județean. Proiectul a avut, în total, o valoare de 358 de milioane de lei, adică aproape 72 de milioane de euro.
Cofinanțare din fonduri UE
Planurile Consiliului Județean Alba privind soarta acestui drum sunt vechi, dar nu au putut fi puse în aplicare până la oportunitatea oferită de fondurile europene. Fără acești bani, investiția nu putea fi realizată, în condițiile în care valoarea cofinanțării oferite de Uniunea Europeană este de aproape 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro).
Restul banilor au fost alocați din fonduri guvernamentale și de la Consiliul Județean Alba. Lucrările pe lotul 1 au fost recepționate în aprilie 2024, urmând ca pentru lotul 2 documentul să fie semnat până la sfârșitul lunii septembrie. Se poate însă circula în condiții optime de siguranță, de la un capăt la altul al drumului.
Prețul terenului a crescut de cinci ori
Prima consecință a asfaltării drumului a fost creșterea de patru-cinci ori a prețului terenurilor aflate în proximitatea șoselei sau la distanțe mici de aceasta. Un metru pătrat se vinde în prezent cu 15 euro. În urmă cu 5 ani, prețul varia între 2 și 5 euro. Accesul mult mai facil a determinat și deschiderea primelor facilități de cazare turistică.
Pa raza comunei Râmeț funcționează, deja, cinci pensiuni sau cabane turistice, altele două fiind deschise la Ponor. Traseul Transapusenei coincide parțial cu cel al vechiului drum roman construit în urmă cu 2.000 de ani. Este, practic, un muzeu în aer liber, călătorul având posibilitatea să vadă locuințe și șuri vechi de 100 de ani. Aici, este una dintre puținele zone din România unde mai rezistă construcții arhaice de lemn, acoperite cu paie.
Izolarea de până acum a depopulat zona
Transapuseana traversează localitățile Aiudul de Sus, Râmeţ, Brădeşti, Geogel, Măcăreşti, Bârleşti Cătun, Cojocani, Valea Barnii, Bârleşti, Mogoş, Valea Albă, Ciuculeşti, Bucium, Izbita, Coleşeni, Bucium Sat și Cerbu. Oamenii de aici au acum un acces mult mai facil, atât spre DN1 și autostrada A10, la Aiud, cât și spre DN74, drumul național care leagă orașul Abrud de Alba Iulia.
Populația deservită direct nu este foarte mare, cele patru comune având în total ceva mai mult de 3.000 de locuitori. Și ca urmare a accesului auto dificil, zona s-a depopulat accentuat în ultimii 30 de ani. Autoritățile speră ca modernizarea drumului să contribuie la creșterea numărului de locuitori. Pe lângă investițiile în turism, zona este favorabilă fermelor zootehnice. În ultimii ani au fost implementate peste 200 de proiecte pentru sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă, instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole.
Drum strategic din rețeaua TEN-T
„Reabilitarea drumului a început, practic, în 2005, atunci când prioritatea numărul 1 a Consiliului Județean Alba a devenit rețeaua de drumuri a județului. Aveam peste 1.000 de kilometri de drum. Inițial, din punctul de vedere a asfaltării, s-au abordat cele două capete unde era densitatea de populație majoră. Este vorba despre zona Bucium-Mogoș, respectiv în zona Aiudului, prin pădurea și aria naturală Sloboda. Având, evident, întreținerea permanentă a zonei pietruite dintre Sloboda, Ponor, și până la Mogoș. Oportunitatea majoră pentru noi au fost fondurile europene, unde am căpătat experiență foarte bună prin alte proiecte de succes din trecut”, afirmă Dan Popescu, administrator public la Consiliul Județean Alba.
Tema de proiectare a fost abordată pe două tronsoane, unul dinspre Aiud, înspre zona Ponor, unul dinspre Bucium și Mogoș. Astfel, proiectul a fost împărțit în două loturi, de lungime aproximativ egală.
„La un moment dat, gândeam să păstrăm niște tronsoane în situ, adică să le facem în zona pietruită, așa cum era în perioada medievală, dar, până la urmă, prin programul de finanțare nu s-a reușit păstrarea acestora. Drumul are un caracter strategic și reprezintă o conexiune importantă cu rețeaua TEN-T. Abordarea noastră a fost una de ansamblu. Păstrăm, evident, caracterul social – să deservim populația aferentă zonei, dar l-am văzut și ca o oportunitate turistică foarte mare”, a completat reprezentantul instituției.
De-a lungul drumului există situri arheologice care arată o anumită activitate în zonă. În zona comunei Râmeț se derulează de mai mulți ani un proiect de cercetare într-un șantier arheologic, în colaborare cu instituții din SUA și Germania, unde s-au descoperit morminte vechi de 5.000 de ani.
Continuare a Transalpinei
Transapuseana este și o continuare pentru turiștii care traversează Transalpina, drumul național care face legătura între sudul țării și Transilvania, peste culmile Carpaților. De la Sebeș, locul unde se încheie DN 67C, și până la Aiudul de Sus, unde începe Transapuseana, se poate ajunge în 30-40 de minute, pe autostrada A10. Drumul județean are însă o caracteristică diferită și avantajoasă: poate fi ținut deschis pe tot parcursul anului. Autoritățile județene și-au făcut calculele și pot suporta fără probleme întreținerea în perioada de iarnă.
„Noi încercăm acum să-l valorificăm ca produs turistic, ca punct de plecare pentru dezvoltarea zonei. Avem și o abordare din punct de vedere al arhitecturii. Sperăm noi să reușim împreună cu autoritățile locale să păstrăm o arhitectură care să rămână în contextul zonei. Colegii de la Arhitectură deja inițiază niște proiecte, concurs de soluții privind amenajarea de locuri de picnic și parcări dedicate turiștilor. Am făcut inventarierea locurilor de belvedere, în care să organizăm spații de fotografie, unde poți face parapantă, unde sunt zone de cățărare, unde poți face picnic. Este și pădure, este și stâncă, este și pășune, este și gol alpin. Oricând poți să găsești ceva frumos pe tot drumul ăsta”, a completat Dan Popescu.
Un proiect de promovare al administrației județene vizează realizarea unui „drum al mănăstirilor”: În zonă se află patru mănăstiri căutate de credincioși: Mănăstirea Râmeț, cu hramul „Sfinților Apostoli Petru și Pavel”, biserica veche a mănăstirii datând din secolul al XIV-lea și Schitul „Izvorul Sfântului Ghelasie” de la Hopagi în comuna Râmeț, respectiv Mănăstirea „Sfântul Nectarie” – Mănăstirea de monahi și Mănăstirea „Sfântul Spiridon” – mănăstirea de maici, la Ponor. Modernizarea drumului județean a presupus și amenajarea a 6,7 kilometri de pistă de bicicletă pe raza municipiului Aiud, realizarea a 21 de stații de autobuz și reabilitarea a 16 poduri rutiere.
Încă două drumuri vor fi modernizate
Asfaltarea drumului Transapuseana a fost gândită și ca o dezvoltare în ansamblu a zonei. Astfel, a fost inițiat un alt proiect foarte important, care vizează modernizarea DJ 750C, care va asigura legătura directă din comuna Sălciua, peste Munții Trascău, până în DN1, în zona Teiuș. Tronsoanele care necesită o atenție sporită, aflate la nivelul de piatră sau chiar pământ, sunt cele care asigură legătura dintre Sălciua și DJ 107I, în zona comunei Ponor, respectiv legătura dintre comuna Râmeț și Valea Mănăstirii. Proiectul de modernizare a celor 40 de kilometri din DJ 750C costă 210 milioane de lei. Și în acest caz, finanțarea ar urma să fie asigurată în cea mai mare parte din fonduri europene.
Al doilea proiect important derulat de Consiliul Județean Alba în această zonă se referă la modernizarea DJ 107K, Întregalde – Bîrlești (intersecție cu DJ 107I). Drumul are o lungime de 13,5 kilometri, iar termenul de finalizare este 2025. Proiectul este în derulare, are o valoarea totală de 25 de milioane de lei, fără TVA, și este finanțat prin Programul Național „Anghel Saligny”.
Păreri ale turiștilor care au ajuns pe Transapuseana
Bogdan: „Este printre cele mai frumoase drumuri pe care am fost în România, poate chiar cel mai fain. Am intrat pe DJ 107I la Cerbu, chiar lângă Abrud, și am ieșit la capătul Aiudului, după 75 de kilometri. Cea mai faină porțiune e în zona comunelor Ponor și Râmeț, unde șoseaua cred că urmează traseul unui vechi drum de plai și lasă pe dreapta (sau stânga, depinde de unde vii) văile de dedesubt, cu Cheile Râmețului. E ca și când stai la ultimul nivel al unui teatru antic și Apusenii fac spectacol pe scenă”.
Vlad: „Nu am văzut în viața mea atâtea case vechi, unele părăsite, unele locuite, iar faptul că Transapuseana este încă un loc virgin, ne-a făcut să ne simțim minunat și să nu simțim oboseala drumului. A fost ceva unic. Am văzut multe prin peregrinările noastre, dar drumul ăsta a fost special prin unicitate. Transapuseana este mult mai mult decât un drum, este o aventură prin frumusețea naturală a Munților Apuseni”.
Iosif: „Șoseaua șerpuiește prin peisaje de carte poștală. Pe drum, veți trece pe lângă case seculare care stau martore timpului și poveștilor de demult. Te întrebi dacă nu cumva ai intrat într-un muzeu în aer liber. Fiecare cotitură e o provocare pentru șofer și un răsfăț vizual pentru pasageri. Transapuseana este locul ideal pentru a lăsa grijile în urmă și pentru a te conecta cu natura în cel mai spectaculos mod posibil”.
Diana: „Nu am bătut drumuri mai pitorești decât acesta. De vis! Liniște, departe de lumea dezlănțuită”.
Nuța: „Parcă totul a încremenit! Te uiți și iar te uiți și nu-ți vine a crede! Case vechi, de lemn și cu acoperiș de paie, care ascund povești de viață, bucurii, fericiri, tristeți, seri petrecute la gura sobei, neajunsuri, dorințe neîmplinite, frici”.
Atracții turistice ale zonei
● Rezervația naturală „Cheile Râmeților” (40 ha)
● Rezervația naturală „Cheile Pravului” (3 ha)
● Rezervația naturală „Cheile Piatra Bălții” (2 ha)
● Rezervația naturală „Cheile Mănăstirii” (15 ha)
● Platoul Tarcăului, cu Monumentul Eroilor, locul de desfăşurare a unor evenimente culturale importante
● Valea Inzelului, unde sunt două mori de apă încă funcţionale pe care localnicii le folosesc pentru a face făină
● Rezervația naturală „Vânătările Ponorului” (5 ha), satul Vale în Jos
● Rezervația naturală „Cheile Geogelului” (5 ha), satul Geogel
● Muzeul Buciumanilor, sat Bucium Poieni nr. 629
● Casa memorială a Ecaterinei Varga
● Complexul muzeal „Casa Fefeleaga” din Bucium Sașa
● Drumul roman
● Rezervația naturală „Detunata Goală” (24 ha)
● Rezervația naturală „Detunata Flocoasă” (5 ha)
● Rezervația naturală „Poiana cu narcise de la Negrileasa” (5 ha).