ComenteazăPână la finalul lui februarie, orice cetățean putea găsi informații despre componența ONG-urilor, inclusiv cine sunt membrii fondatori, cine e în consiliul director. Informația era la un click distanță. O găseai online, în Registrul Național al ONG-urilor, găzduit de site-ul Ministerului Justiției.
De câteva luni, însă, nu mai sunt publicate datele despre despre componența și consiliul director al ONG-urilor. Setul de date disponibil online s-a redus la informații despre adresă și misiune.
Pentru cetățeni, asta înseamnă un acces redus la informații de interes public.
Pe jurnaliști, de exemplu, îi ajuta să vadă dacă un om politic este în consiliul director al unei asociații.
Cum explică Ministerul Justiției
Pe 12 mai am trimis către Ministerul Justiției o solicitare în care întrebam de pe ce dată nu se mai publică aceste informații, care este motivul și cine a luat decizia.
După două săptămâni, am primit un răspuns care copia o informație de pe site-ul ministerului.
Ministerul a răspuns că e ceva temporar și a invocat aplicarea Regulamentului UE 2016/679 privind privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal, cunoscut ca și GDPR.
A mai precizat că datele eliminate de pe site pot fi solicitate pe e-mail.
În baza legii 544 privind accesul la informații publice, instituțiile din România au la dispoziție un termen de cel mult 30 de zile să răspundă la astfel de solicitări. Ceea ce înseamnă că nu mai ești la un click distanță de informații de interes public, ci la distanță de zeci de zile.
„Extrasele din Registrul Naţional al O.N.G.-urilor sunt publicate temporar cu un set redus de date / informații, fiind eliminate punctele 7 și 10 din Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial până la rezolvarea situaţiei constatate, respectiv eliminarea datelor cu caracter personal din conținutul acestora”, menționează răspunsul Ministerului Justiției.
Ministerul nu a explicat ce înseamnă temporar.
Jurnaliștii Vlad Stoicescu și Ovidiu Vanghele care realizează podcastul săptămânal „Judecata de Acum” au fost primii care au arătat că aceste informații nu mai sunt publicate în registrul ONG, într-o emisiune de pe 18 martie. Situația a rămas neschimbată de atunci.
Regulamentul invocat e în vigoare de aproape patru ani
Regulamentul GDPR a intrat în vigoare și se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii Europene Regulamentul (UE) 2016/679 începând cu 25 mai 2018.
Dacă era o problemă legată de publicarea numelor fondatorilor ONG-urilor, ar fi trebuit să fie prezentat aspectul încă de atunci, explică pentru Libertatea Bogdan Manolea, director executiv al Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet și consultant juridic interesat de dreptul tehnologiei informațiilor, proprietate intelectuală/industrială.
Manolea spune că, dacă iei o asemenea decizie, precum eliminarea unor informații, trebuie să ai la bază o analiză. „Să vezi care e temeiul pentru care au fost ele prelucrate inițial și în ce condiții ar trebui să fie puse la dispoziția publicului și sub ce formate”.
Regulamentul GDPR a fost folosit în mod frecvent pentru a limita accesul la informații publice, atât pentru jurnaliști, cât și pentru alți cetățeni care solicită aceste informații, adaugă Manolea.
„Dar există o decizie a Înaltei Curți de Casație și de Justiție care prevede clar că, dacă (într-un document, n.r.) sunt date cu caracter personal se pot anonimiza acelea, dar restul informațiilor trebuie să fie puse la dispoziția publicului”, explică el.
Registrul ONG-urilor, înființat în 2000
În România, există două tipuri de registre când vine vorba de ONG-uri.
- Registrul special de la nivelul fiecărei judecătorii, unde ONG-urile trebuie să se înregistreze.
- Registrul național, ținut de către Ministerul Justiției, care centralizează date de la registrele speciale de pe lângă judecătorii. De aici au dispărut informațiile despre fondatorii ONG-urilor.
Pentru funcționarea registrului național, instanțele judecătorești sunt obligate să comunice Ministerului Justiţiei copii de pe hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile privind constituirea, modificarea şi încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a fiecărei hotărâri judecătoreşti.
„Acest flux între instanțe și Ministerul Justiției este impredictibil, nu e unificat. Noi avem situații în care știm că lucrurile s-au întâmplat la instanțe, dar nu regăsim informația în registrul național de la MJ”, explică Simona Constantinescu, director de dezvoltare la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).
„Ministerul Justiției vrea să scape de acest registru. Consideră că nu are cum să îl gestioneze”, adaugă aceasta.
În vara anului trecut, Ministerul Justiției a propus trecerea Registrului Asociaţiilor şi Fundaţiilor la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Unul dintre motivele invocate este „accesul mult mai simplu şi rapid la informaţiile privind ONG-urile”. Propunerea nu s-a concretizat deocamdată.
La un an distanță, accesul la informațiile privind ONG-urile este mai complicat și mai lent.