Textul final a evitat cuvintele „eliminare treptată” și „reducere treptată”, care au fost sursa multor dezbateri în rândul participanților, făcând referire în schimb la necesitatea de a face o „tranziție” către renunțarea la combustibilii fosili.

Acordul spune că țările vor „contribui la tranziția către renunțarea la combustibilii fosili în sistemele energetice într-un mod corect, ordonat și echitabil”.

Este pentru prima dată când se face o referire clară la viitorul tuturor combustibililor fosili (cărbune, petrol și gaze) într-un text al COP, notează BBC. Textul nu include însă vreo formulare mai fermă referitoare la „eliminarea treptată a combustibililor fosili” – un lucru pe care multe guverne îl doreau.

Acordul recunoaște de asemenea că emisiile globale vor atinge probabil un nivel maxim înainte de 2025 și că, pentru țările în curs de dezvoltare, acest lucru ar putea fi mai târziu.

În ceea ce privește adaptarea și finanțarea, limbajul pare să fi fost diluat, textul „reiterând”, mai degrabă decât „solicitând” țărilor dezvoltate să acorde sprijin țărilor vulnerabile care se confruntă cu schimbările climatice.

Sultan Al Jaber din Emiratele Arabe Unite, președintele conferinței și, în mod controversat, șeful companiei energetice din Abu Dhabi, a salutat acordul.

„Am prezentat un plan de acțiune solid pentru a menține (încălzirea globală peste nivelurile preindustriale) la 1,5 grade Celsius. Este un plan echilibrat care abordează problema emisiilor și se bazează pe un teren comun. Este întărit de o incluziune deplină. Este un pachet istoric de accelerare a acțiunilor în domeniul climei”, a spus el.

John Kerry, emisarul SUA pentru climă, a salutat și el acordul, pe care îl consideră „istoric”. El a spus că este clar că angajamentul de a renunța la combustibilii fosili este o realizare uriașă, chiar dacă „mulți, mulți oameni” ar fi folosit cuvinte diferite.

Susținătorii justiției climatice au declarat că textul este departe de a oferi ceea ce este necesar pentru o tranziție echitabilă.

Alianța statelor insulare mici, țări care se confruntă cu o amenințare existențială din cauza creșterii nivelului mării, a criticat acordul, scrie The Guardian.

„Considerăm că textul nu oferă echilibrul necesar pentru a consolida acțiunea globală de corectare a cursului în ceea ce privește schimbările climatice. Este incremental și nu transformațional”, au spus aceste state.

„Vedem multe lacune în acest text care ne îngrijorează foarte mult, vedem referiri la știință în tot textul, dar apoi ne abținem de la un acord de a lua măsurile relevante, pentru a acționa în conformitate cu ceea ce spune știința că trebuie să facem. Nu este suficient să facem referire la știință și apoi să încheiem acorduri care ignoră ceea ce știința ne spune că trebuie să facem”, a mai spus alianța statelor insulare mici.

Au existat și alte critici.

„Aveam nevoie de un semnal global pentru a aborda problema combustibililor fosili. Este pentru prima dată în 28 de ani când țările sunt forțate să se ocupe de combustibilii fosili”, a declarat directoarea pentru justiție energetică a Centrului pentru diversitate biologică, Jean Su.

„Așadar, aceasta este o victorie generală. Dar detaliile reale din această situație sunt foarte defectuoase”, a spus ea.

„Problema textului este că încă include lacune care permit Statelor Unite și altor țări producătoare de combustibili fosili să continue expansiunea combustibililor fosili”, a spus Su.

„Există o lacună destul de mortală, fatală în text, care permite continuarea utilizării combustibililor de tranziție”, a spus ea, cu referire la un cuvânt de cod pentru gazele naturale care emit, de asemenea, poluare cu carbon.

 
 

Urmărește-ne pe Google News