Traseul lui Miron Mitrea de la politică la afaceri. Anul de detenție de la Poarta Albă, punctul de cotitură pentru fostul ministru al transporturilor

Apoi, Mitrea a cotit spre politică fondând Partidul Solidarității Sociale, care a fost absorbit de PDSR,  urmașul FSN și strămoșul PSD-ului.

Au urmat cinci mandate parlamentare și patru ani petrecuți în fruntea Ministerului Transporturilor, transformându-l pe Mitrea în unul dintre oamenii de bază pentru PSD.

În 2015, Miron Tudor Mitrea a fost condamnat și a stat la închisoare un an și o lună, fiind eliberat condiționat în martie 2016. Înainte să ajungă la închisoare, era asociat în IMall Center SRL (firmă de imobiliare care trebuia să construiască un mall în Corbeanca) și Intermanagement Serv SRL (firmă de consultanţă în care fostul ministru era asociat cu secretarul său personal de la minister, Ciprian Mihai Holhoș). Ambele societăți au fost închise după ce Mitrea a fost eliberat.

Miron Mitrea a ieșit pe data de 19 mai 2016 pe poarta Penitenciarului Poarta Albă, după ce Tribunalul Constanța s-a pronunțat definitiv asupra eliberării condiționate a fostului ministru al transporturilor. 

Un număr de 462 de zile de pușcărie a executat efectiv Miron Mitrea – adică 1 an, 3 luni și o săptămână – din pedeapsa de 2 ani la care fusese condamnat de Înalta Curte pe 13 februarie 2015, pentru infracțiuni de corupție.

Recomandări

Cum a ajuns o firmă de avocați să pună poprire pe indemnizația de handicap a victimei unui accident auto: „Mi-au zis că pot scoate despăgubiri. M-au păcălit, am semnat, asta e”

Era pe vremea când deținuții încă puteau să obțină zile-câștig de pe urma „lucrărilor științifice” publicate, iar Miron Mitrea a scris două „opere”: „Amintiri… Subiective. Moment de istorie imediată” și „Noi nu facem politică! Sindicate 1990-1994”. Scrierile i-au adus lui Mitrea diminuarea pedepsei cu două luni.

Procurorii DNA arătau în rechizitoriu că Miron Mitrea a „uns-o” pe Irina Paula Jianu (foto 1) la şefia Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) în schimbul executării unor lucrări la casa mamei acestuia. 

Concret, Mitrea a pretins şi a primit de la Jianu foloase necuvenite de 520.000 de lei, pe vremea când acesta era ministru la Transporturi în Cabinetul Năstase.

Suma reprezintă valoarea lucrărilor executate de firmele controlate de Irina Jianu la casa mamei lui Miron Mitrea.

În privinţa Irinei Paula Jianu, anchetatorii arătau că aceasta i-a determinat pe administratorii firmelor Conimpuls (n.n. – acţionar majoritar Sergiu Sechelariu), Vertcon, Durimpuls şi Regal Glass să ascundă în contabilitate cheltuielile făcute pentru executarea lucrărilor de construcţie şi amenajare.

Recomandări

Ruptura din interior crește: Bloggerii militari ruși critică vehement Kremlinul și strategia folosită în războiul din Ucraina

Astfel, în contabilitate n-au mai apărut sau au fost înregistrate inexact anumite date şi o serie de acte au fost falsificate.

Ca să fie sigură că dovezile privind foloasele necuvenite vor dispărea pentru totdeauna, Irina Paula Jianu ar fi ordonat ştergerea înregistrărilor din contabilitatea Vertcon şi Conimpuls. Mai mult, calculatoarele pe care au fost operate înregistrările au fost înstrăinate, iar anumite documente financiar-contabile au fost distruse.

Cum s-a „lepădat” Miron Mitrea de Adrian Năstase în fața Înaltei Curți

 Ajuns în fața Înaltei Curți ca inculpat, Miron Mitrea a declarat, în 2014, că Sergiu Sechelariu a lucrat trei ani în Ministerul Transporturilor ca secretar de stat, fără a avea drept de semnătură.

Miron Mitrea a recunoscut în fața judecătorilor că l-a ţinut în funcţie pe Sergiu Sechelariu, preluându-i unele atribuţii pe care le avea ca secretar de stat, pentru că firma acestuia lucra la vila din Zambaccian a lui Adrian Năstase şi pentru că fratele lui mai mare, Dumitru Sechelariu, era primar al municipiului Bacău, iar conform directivei de partid trebuia „să ţină la el”.

Miron Mitrea a relatat în faţa magistraţilor cum a ajuns să lucreze Sergiu Sechelariu la casa mamei sale, cum firma acestuia a făcut o treabă de mântuială şi cum l-a şi înşelat cu o sumă de bani.

Recomandări

Ciclonul „devastator” care n-a adus urgia în Capitală, dar a creat panică generală. Imagini cu „mega-furtuna” din București

Întrebat de preşedintele completului de judecată cum de l-a păstrat în funcţie pe Sechelariu în aceste condiţii, Miron Mitrea a dat un răspuns din care reiese că acesta era protejatul lui Adrian Năstase:

•  „Sergiu Sechelariu a fost secretar de stat până în 2003, când s-a certat cu Adrian Năstase. Pierduse dreptul de semnătură şi era supărat din ce în ce mai tare pe mine că i l-am ridicat. (…)
•  În pofida a tot ceea ce am constatat, nu am putut să-l schimb, pentru că secretarii de stat sunt numiţi de primul-ministru. L-am informat pe Adrian Năstase în legătură cu activitatea profesională neperformantă a lui Sechelariu. De altfel, îl informase chiar el (n.r. – Sergiu Sechelariu) că nu îi dau sarcini.
•  Sechelariu construia cu primul-ministru un bloc şi avea şi un frate primar (n.r. – Dumitru Sechelariu) la care trebuia să ţinem. Trei ani şi jumătate am lucrat ca secretar de stat, după ce i-am ridicat dreptul de semnătură (…)”, a declarat Miron Mitrea în faţa magistraţilor.

Lucrări „de mântuială” la vila mamei lui Miron Mitrea

Fostul ministru al transporturilor a spus, tot cu ocazia audierii, că pentru lucrările pe care firma lui Sechelariu le-a executat la casa mamei sale, acesta i-a cerut 30.000 de dolari, pentru care acesta nu i-a dat niciodată chitanţă.

Această sumă ar mai fi plătit-o încă o dată, la finalizarea proiectului, deşi pe parcursul lucrărilor coşul casei căzuse de două ori, iar faţada se crăpase.

„La începutul anului 2002, Sechelariu a solicitat 30.000 de dolari în contul lucrărilor. În familie jucau foarte mult la poker, pierduse banii şi mama trebuia să plătească o parte mai consistentă, ca să-şi acopere datoriile. Nu i-au fost daţi imediat, dar i-am dat într-o săptămână (…) Nu a adus niciodată chitanţă! Cât a fost la minister, i-am cerut chitanţa. Răspundea că mâine-poimâine, apoi m-a acuzat că din cauză că nu îmi dă chitanţa i-am ridicat dreptul de semnătură. Lucru neadevărat!”, a mai spus Miron Mitrea. 

După detenție s-a dedicat afacerilor

După eliberarea condiționată, nemaifiind interesat de politică, Miron Mitrea s-a dedicat dezvoltării unor noi afaceri.

Astfel, în 2019 a fondat o societatea de consultanță Strategy&Consulting PHG SRL. Partenerii lui Mitrea sunt membrii familiei lui Maricel Păcuraru, omul de afaceri care controlează postul de televiziune Realitatea Plus. Mai exact, Miron Tudor Mitrea cu 50%, Cătălin Paul Păcuraru Ionescu (fiul lui Maricel Păcuraru) cu 49% și firma PHG Business Consulting SRL cu 1%. 

PHG Business Consulting se numește acum PHG Waste Management SRL și este deținută de Daniela Madi Păcuraru, soția lui Maricel Păcuraru. 

Miron Mitrea și Maricel Păcuraru au fost colegi la Penitenciarul Poarta Albă, unde amândoi au fost încarcerați cam în aceeași perioadă în cauze diferite.

De remarcat că, în urmă cu patru ani, familia Păcuraru a intrat într-o afacere ale cărei începuturi sunt legate de Miron Mitrea. Este vorba despre compania Romprest Service SA.

Compania Romprest Service SA a fost înființată în anul 2001, pe când Mitrea era ministru al transporturilor. Fondatorul a fost Florian Bușcă (ce și-a schimbat numele în Walter și a decedat în 2019), apropiat de Miron Mitrea, care i-a și botezat una dintre fiice.

Firma a avut succes de la început și a încheiat contracte, în special, cu companiile aflate în subordinea Ministerului Transporturilor (CFR, aeroporturi, Metrorex), dar și cu ANL sau cu diverse primării.

Ultima afacere a demarat în trombă

În anul 2021, Mitrea s-a asociat și cu Mihai Leonard Rotaru, fondând firma South East Expedition SRL. Rotaru este patronul Rotary Construct (companie care are contracte de sute de milioane cu statul) și unul dintre sponsorii PSD. În afacerea South East Expedition, care după doar câteva luni de la înființare înregistra profituri record,  a fost cooptat și fiul lui Mitrea, Vlad Dan.

Îndeletnicindu-se cu transporturile, South East Expedition SRL a „împușcat”, chiar din start, 2022, un contract pe ruta Vicșani (de la frontiera cu Ucraina) – Port Constanța, cu material rulant alocat de CFR Marfă.

Foto: Ionuț Mureșan

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro