Trebuie ca salariul minim din România să asigure un trai decent? Cinci specialiști analizează problema ridicată de Avocatul Poporului

Coșul minim pentru un trai decent a fost introdus în legislație în urmă cu doi ani, în 2020. Însă de atunci și până acum, Institutul Național de Statistică (INS) nu a calculat niciodată acest indicator, argumentând că legea este incompletă, scrie Europa Liberă.

Un proiect de modificare a acesteia se află în acest moment în dezbatere parlamentară.

Fundaţia Friedrich Ebert România și Syndex România au calculat însă că valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent este mult mai mare:

• pentru o persoană adultă este de 2.708 lei pe lună;
• pentru o familie fără copii, acesta se ridică la 4.417 lei pe lună;
• pentru o familie cu doi adulți și un copil, coșul este de 5.993 de lei pe lună;
• pentru o familie cu doi adulți și doi copii coșul este de 7.234 de lei pe lună.

Or, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 de lei pentru anul 2022) este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă singură (2.708 lei). Prin urmare, față de cele prezentate, apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor.

Raport Avocatul Poporului:

Coșea: schemă pentru scăderea costurilor de producție la alimente

Profesorul de economie Mircea Coșea, fost ministru al reformei, spune că până la creșterea salariului minim trebuie reduse costurile la produse de bază, astfel încât coșul minim să devină, de fapt, mai ieftin.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Însă nu dorește acest lucru prin plafonarea prețurilor și nici prin reducerea TVA, deoarece aceste măsuri au efecte secundare negative.

Coșea propune instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea industriei alimentare, astfel încât prețurile finale ale alimentelor să scadă prin reducerea costurilor de producție.

Trebuie reduse costurile la bunurile pentru traiul vital. Aș crea o schemă la produsele agroalimentare de necesitate vitală: pâine, zahăr, ulei, carne, lactate, cartofi, fasole și alte produse. Aș introduce un program care să sprijine procesatorii ce aduc în consum produse românești. Ideea e să creștem producția de marfă.

Mircea Coșea:

Taxare mai mică pe muncă și mai mare pe capital

Concomitent, ar trebui majorat și salariul minim, potrivit lui Coșea.

„El are la bază o plată socială, trebuie ca angajatul să își asigure traiul zilnic. Nu este un produs al creșterii productivității. Pe de altă parte, la nivelul angajatorului ar trebui ca cheltuiala cu munca să fie mai mică. Deci ar trebui să taxăm mai mult capitalul și mai puțin munca”, conform lui Coșea.

• În România, salariile sunt taxate astfel: contribuțiile pentru pensii sunt 25%, cele de sănătate alți 10%, iar impozitul pe venit este tot de 10%.
• În schimb, pentru companii impozitul pe profit este de 16% pentru companiile mari și între 1% și 3% din venituri pentru microîntreprinderi. Impozitul pe dividende este de 5%.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

„Nu ar trebui să ne grăbim” cu directiva europeană privind salariul minim

La nivel european există deja un proiect de directivă europeană care introduce o formulă specifică pentru salariul minim. Coșea spune însă că aceasta ar putea afecta puternic România.

„Nu ne-am putea permite, am putea vedea multe companii distruse și creșteri de prețuri la produse. Nu trebuie să ne grăbim”, afirmă acesta.

În România, salariul minim net ar urca la aproximativ 3.500 de lei, dacă directiva va deveni lege, conform europarlamentarului Corina Crețu.

Critici la adresa Avocatului Poporului: „Confundă salariul brut cu cel net”

Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), spune că „salariul minim ar trebui să susțină afacerea care îl plătește”, în caz contrar neputând fi achitat.

El este de părere că angajații știu cel mai bine care este standardul lor pentru trai decent, în vreme ce patronii nu vor să își piardă salariații, deoarece își pierd afacerea.

Păun subliniază că conceptul de „trai decent” este unul politic, nu economic. El cere eliminarea statului din negocierile dintre sindicate și patronate.

Profesorul critică totodată demersul Avocatului Poporului:

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

Prima idee este că Avocatul Poporului nu are atribuții în acest sens, legate de salariul minim. Al doilea lucru este că se vede că nu se pricepe, deoarece confundă salariul brut cu cel net. Al treilea lucru este că Avocatul Poporului este într-o inconsecvență, pentru că el calculează traiul (decent – n.r.) pe medie, deci ar fi trebuit să compare cu salariul mediu. Acesta este în jur de 3.500 de lei net pe lună, deci acoperă cheltuielile pentru un trai decent.

Cristian Păun:

Acesta dă și câteva exemple: „Poate unii nu plătim chirie, poate alții sunt proprietari. Poate unii nu cumpără așa des haine etc”.

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), câștigul salarial mediu net a fost de 3.645 de lei în luna noiembrie 2021, ultima pentru care există date.

Păun: salariul minim trebuie să crească cât mai independent de stat

Profesorul universitar spune că salariul minim trebuie să crească cât mai independent de stat, iar sindicatele și patronatele trebuie să negocieze direct între ele cum să fie majorat. De asemenea, susține că trebuie să fie diferențiat pe ramuri.

Păun spune că modul „sănătos” de a crește salariul minim este de a produce valoare adăugată.

„Salariul minim este plătit, de fapt, de client. Dacă nu îți intră niciun client în magazin, nu ai salariu. Una e să producă roșii și alta e să producă ketchup”, punctează Păun.

Bența: salariile trebuie să crească prin mecanisme de piață

Și consultantul fiscal Adrian Bența critică Avocatul Poporului.

Salariul minim, când a fost introdus, nu era pentru un trai decent, ci ca să asigure o protecție minimă celor care sunt salariați. Desigur, scopul este să creștem veniturile ca toată lumea să aibă salarii mari. Dar trebuie crescute prin mecanisme de piață, nu administrativ.

Adrian Bența:

Micile firme și sectorul serviciilor, primele afectate

Acesta spune că majorarea salariului minim va pune presiune pe firmele mici și pe sectorul de servicii.

„Eu nu cred că două milioane de cetățeni pleacă acasă cu salariul minim în România, ci mai primesc ceva pe lângă”, conform lui Bența.

Expertul se referă la statisticile oficiale, care arată că 1,9 milioane de români sunt plătiți cu salariul minim, conform datelor Ministerului Muncii, citate de Ziarul Financiar.

Emilian Duca: Este insuficient în București, dar mai mult decât suficient în mediul rural

Consultantul fiscal Emilian Duca spune că este important locul în care angajații își desfășoară activitatea.

Acest salariu minim ar trebui să fie calculat în funcție de coșul minim. Acum, din punct de vedere practic, depinde în ce loc îți desfășori activitatea: este insuficient în București, dar e mai mult decât suficient în mediul rural.

Emilian Duca:

Acesta spune că problema salariilor mici din România este din ce în ce mai stringentă, având în vedere că tot cresc prețurile la alimente și facturile la utilități, ceea ce afectează în primul rând persoanele cu venituri mici.

Probleme în industria textilă și cea de încălțăminte

Duca avertizează însă cu privire la efectele negative ale unor posibile creșteri masive pentru salariul minim.

„Dar un salariu minim tot mai mare va însemna desființarea practic a tot ce înseamnă industrie textilă și fabricare de încălțăminte în România, pentru că producătorii nu vor putea concura cu cei din alte zone. Și atunci patronul ori intră pe evaziune fiscală și îi bagă la negru, ori se închide făbricuța. Nu există altă soluție”, arată acesta.

Stoiciu: coșul minim trebuie să servească drept standard

Victoria Stoiciu, coordonator de programe în cadrul Fundaţiei Friedrich Ebert România, recunoaște că o majorare a salariului minim până la nivelul coșului de consum pentru un trai decent ar afecta puternic economia.

Ea cere însă ca forțele politice să fie de acord cu un pact ca în următorii zece ani salariul minim să tindă să acopere un trai decent.

Legea nu spune că salariul minim să fie cât coșul pentru un trai decent. Legea spune că trebuie luat în calcul. Ce cred eu este că acest coș trebuie să servească drept un reper, adică să ne propunem să ne apropiem de acest standard. Opinia mea este că ar trebui să ajungem în zece ani salariul minim să fie pe la 80-90%, dacă nu 100% din valoarea coșului.

Victoria Stoiciu:

Aceasta spune că INS ar fi putut calcula coșul pentru un trai decent cu datele avute, iar invocarea faptului că legea este incompletă este o „găselniță” pentru a nu calcula oficial indicatorul.

„Dacă ar fi vrut, Guvernul putea da o ordonanță de urgență, este foarte simplu. Este un obstacol ușor surmontabil. De fapt, nu s-a vrut”, spune Stoiciu.

Aceasta spune că România a crescut de peste trei ori salariul minim din 2010 până acum, iar datele economice arată că numărul de angajați și profitabilitatea companiilor din industria textilă a crescut în acest interval.

În final, Victoria Stoiciu pune opoziția economiștilor și a guvernanților la coșul pentru un trai decent pe seama pozițiilor lor ideologice.

Dacă nu acoperă traiul decent, ce acoperă? Subzistența umană? Tratăm viața umană ca pe o resursă.

Victoria Stoiciu:

Urmărește-ne pe Google News